Cazuistica ne demonstrează, încă o dată, că instituția împuternicirii în funcțiile de conducere de la nivelul Poliției Române reprezintă o practică bolnăvicioasă, întrucât prin acest proces pot ajunge în funcții de top management persoane care nu au demonstrat că dețin abilitățile și capacitățile necesare exercitării unei poziții atât de importante.
Acesta este și cazul comisarului-șef Giugariu Constantin, în prezent împuternicit adjunct al șefului IPJ Bacău, care a ajuns să coordoneze structurile de ordine publică și rutieră din județ.
Pe lângă faptul că nu înțelege ierarhia instituțională și că între acesta și polițiștii rutieri din cadrul Biroului Drumuri Naționale și Europene (BDNE) nu există o relație de subordonare directă, acesta merge mai departe și se comportă ca și cum ar fi șeful serviciului, pe care, în mod direct, îl „scoate” din schema organizatorică în ceea ce privește coordonarea efectivelor și analizarea activității profesionale a acestora.
În concret, polițiștii cu funcții de execuție la care facem referire, conform fișei postului, ar trebui să se subordoneze nemijlocit șefului BDNE și direct șefului Serviciului Rutier, aceștia fiind singurii care le pot da dispoziții, îi pot îndruma, coordona și evalua activitatea, nicidecum comisarul-șef Giugariu.
Cu toate acestea, această „eminență”, care și-a descoperit veleități în domeniul legislației privind circulația pe drumurile publice, înțelege să pună presiune pe agenții de poliție de la BDNE, impunându-le norme de amenzi și chiar determinând situații ce pot fi încadrate ca abuz în serviciu. Un exemplu în acest sens este faptul că Giugariu etichetează cetățenii în două categorii: solvabili și insolvabili, în funcție de situația financiară a acestora.
Astfel, dacă un cetățean are ghinionul de a fi considerat „insolvabil” și se deplasează cu bicicleta, fiind implicat într-un eveniment rutier, comisarul-șef îi instigă pe polițiști să comită abuz în serviciu prin confiscarea bicicletei, întrucât, în opinia sa, orice bun folosit la săvârșirea unei contravenții poate fi confiscat.
În legislația aferentă circulației rutiere, respectiv OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a acesteia, nu am identificat nicio prevedere care să permită confiscarea vehiculului utilizat la săvârșirea unei contravenții, în funcție de „solvabilitatea” sau „insolvabilitatea” cetățeanului.
În aceste condiții, dacă tot încearcă să iasă în evidență prin „profesionalismul” de care dă dovadă, îl întrebăm public pe domnul comisar-șef Giugariu Constantin: de ce, în momentul în care a fost sancționat contravențional pentru depășirea vitezei, nu i-a fost confiscată mașina de către polițiștii rutieri?
Evident, nu așteptăm un răspuns, având în vedere interpretările sale discutabile privind legislația din domeniul rutier. Totuși, este important ca opinia publică să își formeze o imagine cât mai obiectivă asupra celor care ajung să ocupe funcții de conducere în Poliția Română.
Pentru a-l sprijini în înțelegerea competențelor sale și pentru a evita derapajele de la normele deontologice, îi transmitem că poate da dispoziții în mod direct doar șefului Serviciului Rutier și șefului BDNE. Ar fi util ca, înainte de a se erija în „macro-șef” sau „micro-șef”, să își consulte fișa postului.
În zilele următoare vom prezenta și alte situații care evidențiază modul în care acest exemplu de „profesionalism” își exercită funcția ocupată pe perioadă determinată, fără concurs, în condițiile în care pe site-ul oficial al IPJ Bacău nu există precizări privind modalitatea de ocupare a postului.
Viitorul ne aparține!
Echipa Sindicatului Europol
sursa: sindicatuleuropol