În cei aproximativ cinci ani de guvernare PSD – PNL, sub diferite forme și guverne, România a înregistrat o creștere medie a prețurilor de 54%. Datele Institutului Național de Statistică arată că prețurile alimentelor au crescut, din ianuarie 2021 până în ianuarie 2026, cu 56,6%. Asta înseamnă că un coș de cumpărături de 100 de lei a ajuns să coste 156 de lei.
România a înregistrat luni de zile la rând cea mai mare inflație din Uniunea Europeană în timpul guvernării PSD-PNL. În ultimii cinci ani economia a trecut prin diverse provocări – efectele economice ale pandemiei, criza energetică, războiul din Ucraina, devalorizarea leului, anularea alegerilor, deficite bugetare record. Pentru a face față acestor dezechilibre economice, Guvernele PSD-PNL s-au folosit de creșterea taxelor și menținerea unei inflații ridicate.
Prețurile din România au crescut, în medie, cu 54% în ultimii cinci ani (ianuarie 2021 vs ianuarie 2026), iar cele mai mari creșteri de preț s-au înregistrat la alimente – 56,6%, servicii, 53,6% și mărfuri nealimentare, 52,2%.
Cartoful, aliment de bază pentru dieta românului, s-a scumpit cu 64%, în medie, morcovii cu 73,5%, iar carnea a înregistrat creșteri de preț spectaculoase. Datele INS pentru animalele vândute la kilogram, vii, deci la cel mai mic preț, fără adaosul comercial pentru procesare, arată că porcul s-a scumpit cu 15%, carnea de bovine cu 80%, carnea de ovine cu 81,5%, iar carnea de pasăre cu aproape 63%.
În ultimii cinci ani ouăle și-au dublat prețul (inflație de 97%), iar laptele de vacă, chiar dacă a avut adaosul comercial plafonat în ultimii doi ani și jumătate, a înregistrat creșteri de preț de 66,7%. Și mierea de albine s-a scumpit cu 37%. În această perioadă materiile prime din agricultură, precum grâul, s-au scumpit cu 20%, orzul cu 26%, porumbul boabe cu 36%, fasolea cu 35%, floarea soarelui cu 58%.
Cine este de vină pentru creșterea prețurilor
„Guvernele din România au folosit inflația pentru a reduce dezechilibrele. Deficitul bugetar înseamnă tipărire de bani, bani care generează inflație. A fost perioada cu cele mai mari deficite bugetare și noi le plătim, prin inflație, nu le plătește altcineva. Cum spunea Milton Friedman: dacă vrem să vedem care este nivelul de taxare dintr-o economie, trebuie să ne uităm la cheltuielile Guvernului pentru că diferența, deci deficitul, este acoperită de noi prin inflație”, a explicat, pentru Cotidianul, Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.
Dacă împărțim ultimii 10 ani în două perioade, respectiv ianuarie 2016 – ianuarie 2021 și ianuarie 2021 – ianuarie 2026, vedem că în primii cinci ani inflația medie a fost de 15%, iar în următorii cinci ani a crescut de aproape 4 ori și a ajuns la 54%. În ultimii 10 ani, o perioadă de referință pentru mulți români care simt că scumpirile au ajuns insuportabile și că „înainte erau prețurile mai mici”, inflația la alimente a fost de 73%. Pâinea s-a scumpit cu 72%, carnea cu 66%, peștele cu 80%, uleiul cu 60%, legumele cu 101%, iar mare parte din aceste scumpiri au avut loc în ultimii cinci ani.
Pensiile au crescut în același ritm cu salariile
În 2016, în luna ianuarie, pensia medie era de 931 de lei, în 2021 ajunsese la 1600 de lei, iar în 2025, după reforma pensiilor publice și marea recalculare, a ajuns la 2.800 de lei, conform datelor de la Casa Națională de Pensii Publice. Asta înseamnă că în ultimii 10 ani pensia medie a crescut de trei ori, iar în ultimii cinci ani cu 75%.
Dacă ne uităm la salariul mediu, datele INS arată că acesta era 1.943 de lei în ianuarie 2016, a crescut la 3.356 de lei în ianuarie 2021 și a ajuns la 5.900 de lei în decembrie 2025 (ultimele date disponibile de la INS). Asta înseamnă că în ultimii 10 ani salariul mediu aproape că s-a triplat, iar în ultimii cinci ani a crescut cu 75%.
Deci pensia medie și salariul mediu au avut același ritm de creștere, însă în pofida acestor statistici, mulți români nu simt o îmbunătățire a puterii de cumpărare, ba chiar o înrăutățire.
Inflația a scăpat de sub control în 2022 și 2023
În ianuarie 2021 la guvernare erau PNL, USR și UDMR, iar premier era Florin Cîțu, învestit și cu voturile PSD. Guvernul de atunci s-a rupt, iar din noiembrie a luat naștere coaliția PSD – PNL, cu premier Nicolae Ciucă. Ciucă a guvernat România împreună cu Marcel Ciolacu, care și-a început primul mandat în iunie 2023. Ciolacu a fost premier timp de două mandate consecutive: iunie 2023 – decembrie 2024 și decembrie 2024 – mai 2025, când și-a dat demisia. Inflația medie în 2022 a fost de 13,8%, iar în 2023 10,4%, conform datelor INS (inflația a fost ridicată în mai multe state europene în anii 2022 și 2023). În 2024 a scăzut la 5,6%, iar din 2025 a început să crească.
„Sursa principală o reprezintă deficitul bugetar. El a scăzut în 2021, în 2022 a scăzut doar ca procent din PIB, el a rămas la fel, iar din 2023 a început să crească în termeni nominali. S-a renunțat la lupta cu deficitul bugetar, iar asta a creat în economie o cerere artificială. Sunt mai mulți bani în economie, iar asta duce de fapt la inflație.
Asta este sursa principală a inflației din ultimii ani. Bineînțeles că au fost șocurile negative, cum a fost războiul, dar acestea sunt temporare, nu rămân pe termen lung. Ce a rămas constant este acest deficit bugetar care a crescut în fiecare an”, a declarat, pentru Cotidianul, fostul premier și ministru de Finanțe Florin Cîțu.
Guvernul Bolojan, susținut de o nouă majoritate mai largă, formată din PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale, a fost învestit în iunie 2025. Măsurile luate până acum de Bolojan au redus deficitul, însă au accentuat creșterea prețurilor, iar Guvernul a vorbit asumat despre austeritate și criză. Liberalizarea prețurilor la energie, din iulie 2025, și majorarea cotelor de TVA din august 2025 au dus inflația la aproape 10%. Prognozele arată că inflația ar putea ajunge sub 5% până la finalul anului, însă asta nu înseamnă că alimentele se vor ieftini, ci doar se vor scumpi într-un ritm mai lent.
„Din păcate am văzut doar o mimare a scăderii deficitului bugetar care a scăzut doar cu 0,3% pe bune, cu 6 miliarde de lei, restul a fost doar inflație, dar avem o economie care este în picaj. Atât timp cât guvernul nu este credibil pentru piețe că reduce deficitul bugetar pe termen lung, inflația nu va scădea, mai este și politica monetară care trebuie să fie mai fermă în ceea ce privește lupta cu inflația. Atât timp cât există această atitudine relaxată față de inflație din partea guvernului și a politicii monetare, ea va rămâne mare”, spune Florin Cîțu.
Ce trebuie să facă viitoarele guverne
Singura cale ca inflația să fie ținută sub control este scăderea deficitului bugetar, deci o mai bună disciplină a finanțelor publice și mai ales tăierea cheltuielilor, după ce veniturile Guvernului au crescut an de an în timpul guvernării PSD – PNL.
„Deficitul este cheia reducerii inflației. Ea a fost cauzată de politica fiscală, doar politica fiscală poate duce inflația la un nivel rezonabil. Politica fiscală, care a fost puternic prociclică, afectează eficacitatea politicii monetare. Creșterea în continuare a taxării va genera în continuare inflație oriunde s-ar pune taxa respectivă. Cheltuielile scăpate de sub control, acestea au fost cauza inflației de peste 50% din ultimii ani”, spune Adrian Codirlașu.
sursa:6om