Statele Unite reduc prezența militară pe flancul estic al NATO, inclusiv în România. Nu e o ruptură, dar nici o simplă formalitate: decizia Pentagonului are ecouri puternice la Washington și reverberații directe în regiune. Dincolo de cifre, gestul poartă greutatea unui mesaj – unul pe care Moscova îl citește atent.
CUPRINS
Contextul general
Pe 31 octombrie 2025, publicația Kyiv Post, citată de News.ro, anunță că SUA vor retrage aproximativ 3.000 de militari din România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, începând cu luna viitoare. Pentagonul vorbește despre o „ajustare modestă” a prezenței în Europa de Est, nu despre o retragere masivă, insistând că rămâne „pe deplin angajat în apărarea aliaților NATO”.
Birocrație?
Diplomații americani descriu mișcarea drept o decizie „birocratică”, o rotire de efective, însă congresmeni de ambele tabere politice avertizează că momentul ales transmite un semnal riscant către Rusia. Într-un context de război prelungit în Ucraina, orice gest de retragere – chiar parțial – poate fi interpretat ca ezitare strategică.
România în ecuația regională
Pentru București, vestea vine într-o perioadă tensionată, cu bugete militare în creștere și o prezență americană considerată pilon de stabilitate la Marea Neagră. În plan intern, apar inevitabil speculațiile: că decizia ar fi legată de schimbări politice interne, inclusiv de recenta numire a Oanei Gheorghiu ca vicepremier.
Faptele contrazic aceste scenarii.
România nu e un caz singular, ci parte dintr-un proces amplu, care vizează întregul flanc estic. Planul Pentagonului nu are legătură cu guvernele naționale, ci cu o recalibrare regională a forțelor și o testare a capacităților europene de autoapărare.
De ce se întâmplă acum
Sunt trei explicații posibile.
Prima: aliații europeni au investit masiv în modernizarea armatei, iar Washingtonul consideră că pot prelua o parte din sarcina de descurajare.
A doua: mutarea funcționează ca un test de încredere — cât de mult pot europenii să-și asigure singuri securitatea colectivă.
A treia: dincolo de logica militară, decizia are un efect simbolic, iar simbolurile, în geopolitică, pot cântări cât o divizie întreagă.
Critici dure la Washington: „Semnal de slăbiciune pentru Putin”
La Washington, decizia Pentagonului a fost primită cu critici tăioase. În Congres și în Senat, lideri republicani și democrați au avertizat că retragerea trupelor „trimite un semnal greșit Moscovei”. Senatorul Roger Wicker și congresmanul Mike Rogers, președinții comisiilor pentru forțele armate, au spus clar că „slăbirea flancului estic al NATO” riscă să încurajeze agresiunea rusă.
Nemulțumirile nu vizează doar cifrele, ci percepția.
Legislatorii acuză Pentagonul că, prin această reducere, transmite ideea că „SUA obosesc să susțină frontul estic”. Mai mulți senatori democrați avertizează că orice gest care poate fi interpretat la Kremlin ca o retragere americană „îi oferă lui Vladimir Putin oxigenul politic de care are nevoie”.
Aici se joacă miza simbolică:
dacă în Washington se discută despre „impresia de retragere”, România nu mai e doar locul din care pleacă o unitate militară. Devine decorul unui mesaj strategic – o scenă în care fiecare mișcare americană e interpretată la Moscova ca semn de forță sau de slăbiciune.
Implicațiile pentru România
Reducerea prezenței americane, deși „modestă”, are câteva consecințe notabile.
Prima: o potențială percepție de vulnerabilitate. Într-o regiune tensionată, orice diminuare de forță aliată poate fi interpretată greșit de adversari.
A doua: presiunea asupra capabilităților proprii. România va trebui să dovedească, inclusiv simbolic, că poate suplini temporar absența unei piese din mecanismul NATO.
A treia: o fereastră diplomatică. Tipul și amploarea prezenței americane pot deveni subiect de negociere, ceea ce poate întări vocea României în alianță — dacă va ști s-o folosească.
Ce urmează
Rămân câteva întrebări esențiale.
Cât de „modestă” este, în realitate, reducerea anunțată?
Care este calendarul complet al rotațiilor și ce alte zone europene vor fi vizate?
Cum va reacționa Rusia, care citește orice retragere ca o încurajare?
Și, poate cel mai important, cum va fi percepută mișcarea de opinia publică din România – ca un semn de slăbiciune, sau ca o simplă ajustare logistică?
Privim cu îngrijorare, totuși…
Retragerea trupelor americane din România nu e o sancțiune și nici o ruptură strategică. E parte dintr-o reconfigurare mai amplă, dar momentul ales îi conferă o greutate simbolică uriașă.
Într-o perioadă în care Rusia așteaptă cel mai mic semn de oboseală din partea Occidentului, orice retragere – fie și temporară – devine mesaj politic. De aceea, miza nu e doar câți soldați pleacă, ci ce anume înțelege Vladimir Putin din imaginea de ansamblu.