Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că persoanele care susțin că au suferit prejudicii în urma vaccinării anti-COVID pot urmări repararea pagubelor atât în temeiul Legii nr. 240/2004 privind răspunderea pentru produse cu defecte, cât și pe baza dispozițiilor de drept comun privind răspunderea delictuală, inclusiv pentru conduitele autorităților.
CUPRINS
Daune cerute în instanţă după vaccianarea anti-COVID
Decizia nr. 525 din 18 martie 2025, publicată în octombrie 2025, precizează clar că regimul special nu blochează calea acțiunilor întemeiate pe art. 1349 și art. 1357 Cod civil atunci când sunt invocate și fapte imputabile altor subiecți, scrie stiripesurse.ro.
Cauza care a ajuns până la ÎCCJ a pornit de la o acțiune înregistrată la Tribunalul Sălaj, în mai 2023, în care reclamanta a solicitat daune morale de 100.000 de euro și prestații viitoare, după ce a suferit o tromboză la scurt timp după vaccinare. Pârâți au fost Statul Român prin Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, Guvernul și producătorul vaccinului. Instanța de fond a respins inițial cererea invocând lipsa calității procesuale pasive, însă Curtea de Apel Cluj a trimis cauza spre rejudecare pe fond, decizie atacată cu recurs de Ministerul Sănătății și de Stat.
Argumentul juridic al ÎCCJ
Înalta Curte a plecat de la art. 9 din Legea nr. 240/2004, care consacră caracterul neexclusiv al răspunderii pentru produse, permițând cumulul sau alternativa cu răspunderea contractuală sau delictuală. Instanța supremă a apreciat că simplul fapt că litigiul implică un „produs” nu obligă la ignorarea faptelor sau omisiunilor imputabile altor entități, susceptibile de a fi analizate ca răspundere delictuală de drept comun.
Ce a reținut ÎCCJ în legătură cu calitatea procesuală pasivă
Curtea a subliniat că trimiterea la Strategia Națională de Vaccinare nu exonerează din start autoritățile, pentru că problema calității procesuale pasive vizează identitatea pârâtului față de subiectul pasiv al raportului juridic, iar aspectele de fond, respectiv existența faptei ilicite, vinovăția și legătura de cauzalitate, rămân pentru rejudecare.
Astfel, excepțiile formulate pe motiv procedural nu pot înlătura analiza temeiurilor delictuale bine invocate.
Efecte practice și drepturi consolidate
Hotărârea are efect imediat asupra practicii judiciare: instanțele nu pot exclude din start răspunderea delictuală pe motivul existenței unui regim special, iar reclamanții pot structura acțiuni duale, special și de drept comun, fără teama că unul dintre temeiuri va fi ignorat procedural la prima etapă.
Dosarul concret urmează să revină la Tribunalul Sălaj pentru analiză pe fond, cu administrarea probelor privind eventualele omisiuni ale autorităților și întinderea prejudiciului.
sursa: puterea