Persoane familiarizate cu subiectul au declarat pentru Reuters că măsura Administrației Trump de a forța oficiali militari să semneze acorduri de confidențialitate este una neobișnuită, întrucât personalul militar al SUA este deja obligat să protejeze informațiile sensibile legate de securitatea națională. Inclusiv legislatorii din Congres denunță faptul că nu sunt informați despre detalii-cheie ale operațiunii.
Oficialii care au vorbit sub protecția anonimatului nu au precizat câți membri ai Departamentului Apărării au fost nevoiți să semneze documentele și nici ce prevăd exact aceste acorduri.
Pentagonul a recurs ocazional la astfel de contracte de confidențialitate de când Pete Hegseth a devenit secretar al Apărării în ianuarie, însă acestea nu au fost folosite până acum pentru operațiuni din America Latină.
Senatorul republican Lindsey Graham, un aliat apropiat al lui Donald Trump, a declarat într-un interviu că președintele ar urma să prezinte Congresului “posibile viitoare operațiuni militare împotriva Venezuelei și Columbiei”.
Administrația Trump a legat guvernul Venezuelei și, mai recent, și pe cel al Columbiei de traficul de droguri, acuzații respinse de ambele țări, dar care au alimentat temerile că armata americană ar putea fi însărcinată cu atacuri în regiune. De altfel, americanii par deja să-și sporească din ce în ce mai mult prezența militară în zonă. Săptămâna trecută, Pentagonul a anunțat trimiterea grupului de portavioane Gerald Ford în America Latină, o prezență militară pe care analiștii o consideră mult peste necesarul unei operațiuni antidrog, scopul oficial declarat al misiunii.
Desfășurarea portavionului adaugă aproximativ 10 mii de militari la arsenalul deja format de distrugătoare cu rachete ghidate, avioane F-35, un submarin nuclear și circa 6.500 de soldați. Pentagonul nu a explicat de ce este necesară o asemenea prezență militară pentru operațiuni antidrog.
sursa: biziday