Odată cu apropierea Black Friday, avalanșa de reduceri și tranzacții online vine la pachet cu o explozie de fraude. Escrocii și-au rafinat metodele, iar victimele se înmulțesc alarmant: Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) raportează zeci de plângeri într-un timp foarte scurt, majoritatea legate de înșelătorii digitale ce exploatează plățile online.
CUPRINS
Anul trecut, doar într-o singură zi de Black Friday, s-au făcut peste 1,15 milioane de tranzacții în valoare de 660 de milioane de lei. Cifrele uriașe atrag inevitabil infractorii cibernetici: tranzacțiile suspecte și blocate au crescut cu 159% în 2024, potrivit unui mare procesator român de plăți.
Victime păcălite cu fraude elaborate
Dosarele analizate de CSALB dezvăluie un tablou alarmant: zece metode de fraudă distincte, bazate pe inteligență artificială, call-center-uri false și presiune psihologică asupra victimelor.
O femeie a pierdut aproape 15.000 de lei după ce a postat un anunț de vânzare online și a fost direcționată către un link fals. Ulterior, un „reprezentant” al platformei a sunat-o, convingând-o să ofere datele cardului.
Un alt caz a implicat un pretins broker de investiții care a determinat victima să instaleze software-ul de acces la distanță AnyDesk, pierzând astfel aproape 20.000 de euro în câteva minute.
În schemele de tip „prieteni falși” pe WhatsApp, un consumator a rămas fără 3.500 de lei, iar o altă victimă a pierdut peste 14.000 de lire într-o investiție fictivă în criptomonede promovată pe TikTok.
Probleme majore la recuperarea banilor
Odată transferați, banii dispar rapid printr-un lanț de conturi din mai multe bănci și instituții de plată, ceea ce face recuperarea extrem de dificilă.
„Doar 7% din fondurile provenite din fraudă se mai recuperează la nivel mondial”, avertizează Alexandru Păunescu, reprezentant al BNR în Colegiul de Coordonare al CSALB.
El subliniază apariția unor metode noi, precum clonarea vocii cu inteligență artificială și centre de apel controlate de rețele criminale.
Deși investesc în securitate, băncile acceptă rar să negocieze în cazuri de fraudă. Anul acesta au fost încheiate doar opt medieri reușite, cu rambursări parțiale. În cele mai multe situații, instituțiile refuză să returneze banii, invocând faptul că tranzacțiile au fost autorizate tehnic de către titular, inclusiv prin mecanismul 3D Secure.
Citeşte şi: Magazinele au anunțat că Black Friday 2025 începe mai devreme: România intră în febra cumpărăturilor curând
Un exemplu este cel al unei persoane care a pierdut aproape 10.000 de lei după ce a accesat un link fraudulos pentru plata unor bilete de concert. Chiar dacă tranzacțiile au rămas nedecontate timp de trei zile, banca nu a blocat transferurile și a refuzat despăgubirea.
Măsuri preventive recomandate
CSALB le cere consumatorilor să-și ia măsuri de protecție suplimentare înaintea valului de reduceri:
- să folosească un cont separat pentru cumpărăturile online,
- să transfere în acel cont doar sumele necesare,
- să activeze alerte pentru tranzacții,
- să verifice întotdeauna identitatea reală a celor care îi contactează.
„Sub nicio formă consumatorii nu trebuie să furnizeze informații despre cont sau parole de acces”, insistă Alexandru Păunescu.
CSALB, creat în baza unei directive europene, oferă servicii gratuite de mediere între clienți și instituțiile financiare. Procedurile durează până la trei luni și pot fi o soluție pentru unele cazuri. Totuși, numărul redus de medieri de succes în cazuri de fraudă arată cât de complicată rămâne lupta împotriva escrocilor.
sursa: puterea