Un nou tabel estimativ arată ce pensii ar putea încasa românii la retragerea din activitate, în funcție de nivelul veniturilor și de anii de muncă. Simularea ia în calcul mai multe scenarii, de la salarii mici și medii până la venituri ridicate, pentru a oferi o imagine cât mai clară asupra viitorului financiar al pensionarilor.
CUPRINS
Tabelul a fost realizat de gandul.ro, pe baza formulei oficiale de calcul a pensiei. La întocmirea lui s-a folosit câștigul salarial mediu brut prognozat pentru fundamentarea bugetului din 2025, stabilit la 8.620 de lei.
Estimările au fost făcute pentru mai multe scenarii de salariu brut și vechime în muncă, astfel încât fiecare categorie de salariați să își poată face o idee despre nivelul viitorului venit la pensie.
Pensiile pentru salarii mici
Conform calculelor, un salariat cu un venit brut de 2.000 de lei pe lună și o vechime de 35 de ani ar urma să primească o pensie estimată la 1.307 lei. Dacă aceeași persoană ar munci 40 de ani, pensia ar putea crește la 1.869 de lei.
Aceste cifre arată diferențele considerabile pe care le aduce o vechime mai mare în muncă, chiar și în cazul salariilor reduse.
Pensiile pentru venituri medii
Pentru un salariu brut de 4.000 de lei, datele din simulare arată următoarele estimări:
30 de ani de vechime – pensie de aproximativ 1.563 de lei;
35 de ani de vechime – pensie de aproximativ 2.044 de lei.
În cazul unui salariu brut de 6.000 de lei, pensia ar putea ajunge la 2.197 de lei după 30 de ani de activitate.
Venituri mari, pensii mai consistente
Pentru categoriile cu salarii brute mai ridicate, diferențele sunt vizibile. La un salariu de 8.000 de lei, cu o vechime de 30 de ani, pensia estimată este de 2.828 de lei.
La pragul de 12.000 de lei brut, simulările arată următoarele valori:
20 de ani de vechime – pensie de 2.533 de lei;
30 de ani de vechime – pensie de 4.096 de lei;
40 de ani de vechime – pensie de 6.088 de lei.
Astfel, cu cât perioada de contribuție este mai lungă, cu atât pensia estimată crește considerabil.
Limitele simulării
Specialiștii atrag atenția că aceste calcule au un caracter pur orientativ. Ele presupun un salariu brut constant pe toată perioada activă și nu iau în considerare factori precum:
- perioadele asimilate (studiile, armata, concediile medicale etc.);
- condițiile speciale de muncă;
- contribuțiile la Pilonul II;
- indexările viitoare sau posibilele corecții individuale.
Astfel, fiecare pensionar ar putea avea la final un venit diferit față de estimările prezentate.
Întârzieri la plata pensiilor în noiembrie
Pe lângă incertitudinile legate de valoarea viitoare a pensiilor, pensionarii se confruntă cu o altă problemă imediată: întârzieri la plata drepturilor.
Citeşte şi: Pensiile, alocațiile și indemnizațiile din noiembrie vin cu întârziere. Cine primește banii mai târziu
În luna noiembrie, o parte dintre pensionarii din România vor primi pensiile cu 2–3 zile mai târziu decât de obicei. Motivul principal este că 1 noiembrie cade într-o zi de sâmbătă, ceea ce a dat peste cap calendarul de distribuire a banilor prin intermediul poștei.
Conform anunțurilor oficiale, plățile pentru pensionarii care primesc banii prin factorii poștali vor începe abia începând cu luni, 3 noiembrie 2025.
sursa: puterea