Familia dintre mafie și antimafie

Străjuiți de căței maidanezi, printre betoniere și mormane enorme de pietriș, stau aliniați trei bolizi Mercedes din gama de lux AMG, fiecare costând peste 100 de mii de euro.

Acest tablou suprarealist a fost creat de fiul unui milionar din PSD în balastiera familiei. Imaginile puse apoi pe Internet arată opulență, iar atmosfera de șantier dezvăluie originea banilor.

Autorul postării este Răzvan Bejeriță, fiul omului de afaceri Ion Bejeriță, fost vicepreședinte PSD Caraș-Severin și tovarăș de escapade cu Sorin Grindeanu și Marcel Ciolacu în avioanele Nordis.

Bejeriță Junior deține “bestia” mov din fotografii: un Mercedes model AMG GT Coupe, care prinde 100 km pe oră în 3,2 secunde cu cei aproximativ 500 cai putere înghesuiți sub capotă. Și nu e singura mașină cu care tânărul Răzvan Bejeriță se fudulește pe Instagram. Mai are și un Rolls-Royce.

Ambele sunt înmatriculate, de fapt, pe firma bănățeană care operează balastiera din imagini (EMV Util), patronată de Bejeriță Senior, tatăl lui Răzvan. Verigă importantă în averea familiei, compania este furnizorul preferat de agregate pentru șantierele de autostrăzi din vestul țării.

De exemplu, anul trecut, familia Bejeriță a vândut mixturi asfaltice de 70 milioane de lei către grupul lui Dorinel Umbrărescu (UMB Trading CO), ceea ce reprezinta 70% din cifra de afaceri a balastierei în 2024 (99,5 milioane lei). Umbrărescu a fost principalul lor client în ultimii doi ani, de când are lucrări majore la infrastructura din vestul țării: un tronson pe autostrada A1 Lugoj-Deva (Lotul 2 Margina–Holdea, obținut în consorțiu, în valoare de 1,8 miliarde lei) sau varianta de ocolire Timișoara Sud.

Despre compania (EMV Util) care administrează balastiera prolifică din Banat, am scris și în seria de articole despre afacerile imobiliare ale șefului DNA: Marius Voineag a cumpărat un apartament într-un ansamblu premium (Cortina 126) construit de această firmă a lui Bejeriță împreună cu grupul imobiliar Eden în Pipera, Voluntari. Proiectul ridică însă probleme de legalitate, PUZ-ul fiind anulat într-o primă instanță.

Bejeriță Senior este finul de cununie al baronului PSD de Caras-Severin, Ion Mocioalcă, actual vicepreședinte al Curții de Conturi și vecin cu Voineag în blocul de lux din Pipera.

Sub dominația lui Mocioalcă în județ, afacerile familiei Bejeriță cu instituțiile și societățile cărășene au prosperat ani la rând, iar finul, devenit între timp milionar, reprezintă acum în Banat un pol semnificativ de putere financiară.

Dar și politică. Bejeriță a stat la dreapta lui Mocioalcă inclusiv în partid, fiind vicepreședintele organizației PSD Caraș-Severin până în 2016, când a fost inculpat într-un dosar spectaculos de evaziune, care a stagnat însă prin instanțe în ultimul deceniu.

CÂND TE SUSȚINE MAFIA ITALIANĂ LA LICITAȚII CU STATUL ROMÂN

Numai în 2020, firma familiei Bejeriță (EMV Util) a câștigat, în consorții, ca lider de proiect, fonduri publice în valoare de aproximativ 128 de milioane de lei.

Banii provin din două contracte importante.

• Unul dintre ele, de 39 milioane, a fost încheiat cu societatea de apă județeană Aquacaraș. Aici, Bejeriță a fost lider de consorțiu, într-o asociere din care făcea parte și o firmă a familiei Vrânceanu (Explo Mining Coal).
• Al doilea contract, mai mare, de 89 de milioane, a vizat  modernizarea unui drum județean. EMV Util l-a executat în asociere cu o alta companie controversată a lui Bejeriță (Emiliano Vest) și o societate din Oradea. Ulterior, suma alocată lucrărilor a fost suplimentată, de la 89 la 150 milioane de lei.

Ne-a atras atenția însă un detaliu din documentația de atribuire a contractului cel mare.

Mai exact, un angajament ferm din partea unui terț susținător: o companie italiană care garanta sprijin financiar în cazul în care consorțiul controlat de familia Bejerită ar fi întâmpinat dificultăți.

Este vorba despre Consorzio Stabile EBG, entitate aflată în atenția autorităților anticorupție din Italia, fiind acuzată de legături cu organizațiIle mafiote ’Ndrangheta și Camorra (Clanul Casalesi).

Prin urmare, familia Bejeriță a avut bonitatea asigurată într-un contract public de o companie asupra căreia magistratura italiană a impus mai multe restricții și despre care însuși prefectul din Bologna avertiza ca ar avea legături cu Mafia.

Contractul cu pricina, de reabilitare  a unui drum județean din Caraș-Severin, a făcut totodată obiectul unor verificări și din partea procurorilor români, în contextul în care Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a trimis în judecată, acum trei luni, un grup infracțional organizat condus de cetățeanul italian Messina Nicola, proprietarul Consorzio Stabile EBG (compania care a garantat pentru Bejeriță). Rețeaua ar fi fraudat peste 100 de milioane de euro din fonduri europene și naționale.

In România, potrivit anchetatorilor, ei au acționat între 2019 și 2024, folosind documente falsificate pentru a participa la 23 de licitații publice. Firma lui Bejerita (EMV Util) este acum parte civilă în dosarul penal continental.

Pentru această companie însă, fluxurile de bani publici din acea perioadă au generat resurse suficiente încât să investească apoi în blocurile din Pipera, unde au mai cumpărat apartamente, pe lângă șeful DNA, și nepotul lui Marcel Ciolacu sau fiul generalului Cătălin Zisu.

Mai exact, contractul obținut în Caraș-Severin de familia Bejerită, girată special de italienii anchetați pentru conexiuni mafiote, a contribuit la un salt remarcabil al cifrei lor de afaceri pe firma EMV Util: o creștere de 400% în doar un an, din 2020 (când a luat contractul) până în 2021 (când a început să construiască în Pipera).

Ulterior, două dintre mașinile de lux cu care se afișa public juniorul familiei Bejeriță au fost puse sub sechestru de italieni, la doar un an după ce se angajaseră să garanteze financiar modernizarea drumului județean. Se întâmpla în 2021, când italienii au cerut executarea silită a firmei lui Bejeriță pentru două debite, în valoare totală de aproape 725 de mii lei. Au poprit conturile bancare și au pus sechestru pe limuzine, executând până și instrumentele de plată (bilete la ordin) emise de firma EMV-Util.

De partea cealaltă, Bejeriță a contestat în instanță executarea silită, motivând că italienii nu erau beneficiarii reali ai biletelor la ordin și, în plus, a solicitat instanței să-l exonereze de la plata debitelor către aceștia. Apoi, însă, a renunțat la proces.

PARTENERUL MAFIEI GIREAZĂ PENTRU FAMILIA UNUI PROCUROR ANTIMAFIA 

În 2018, cu doi ani înainte să primească susținere financiară pe filiera italiană, familia Bejeriță garantase, la rândul ei, pentru bonitatea unei alte familii importante din Caraș-Severin: cea a procuroarei-șefe de la DIICOT-ul local, Carmen Vrânceanu.

Miza era similară: tot un contract cu statul, de data aceasta încheiat de compania Vrâncenilor (Explo Mining Coal) cu Ministerul Economiei pentru lucrări de ecologizare a iazului Boşneag. Valoarea totală aici a depășit şase milioane de lei.

Terțul care i-a girat atunci pe Vrânceni la procedura de achiziție a fost cealaltă firmă importantă a lui Bejeriță (Emiliano Vest) si ea mare campioană a contractelor cu statul.

Aceasta împreuna cu societatea care operează balastiera alcătuiesc un fel de sistem integrat de business al familiei Bejeriță. Grupul lor derulează astfel o mare parte din  contractele de reabilitare a drumurilor în regiunea de vest, produc și transportă agregate, asigură consultanță sau testează materiale în laborator.

Și firma Emiliano Vest (redenumita între timp ERC Vest) a crescut de la an la an sub administrația Mocioalcă, deși este în centrul dosarului de evaziune, în care este judecat patronul Bejeriță, într-o cauză care sta pe loc din 2016.

În 2023, societatea atingea o cifră de afaceri de 81 de milioane de lei. Grosul rulajului provine tot din contracte publice. În prezent, compania lui Bejeriță care a garantat pentru familia Vrânceanu se laudă pe site-ul propriu că e pregătită tehnic și logistic pentru construcția de autostrăzi „la nivel european”.

Pe de altă parte, alianța financiară cu familia procuroarei Vrânceanu este bătătorită prin mai multe tranzacții. După episodul susținerii la licitație, firma lui Bejeriță (Emiliano Vest) a tot avut contracte cu cea a Vrâncenilor (Explo Mining Coal) în anii următori, iar banii s-au plimbat în ambele sensuri:

• In 2019, contract de aproximativ 750 mii lei.
• In 2020, contract de aproximativ 500 mii lei.
• In 2022, contract de aproximativ 500 mii lei.

Omul care face legătura cu Bejeriță este Cătălin Vrânceanu, soțul șefei DIICOT Caraș-Severin. La rândul său, domnul Vrânceanu se învârte printre nume grele din politică și derulează contracte cu statul de zeci de milioane de euro.

I-am studiat tranzacțiile și cercul relațional.

PRIMUL TUN ȘI MARII CLIENȚI AI DOMNULUI VRÂNCEANU  

Firmele controlate de Cătălin Vrânceanu, soțul procuroarei antimafia Carmen Vrânceanu, au încasat constant bani publici, fiind implicate în scandaluri de corupție, evaziune și poluare. N-au suportat însă vreodată consecințe legale.

Cătălin Vrânceanu a avut contracte cu diferite companii de stat precum:

• Complexul Energetic Hunedoara (CEH), producător de energie electrică și termică pe bază de cărbune
• Conversmin, responsabilă de închiderea, conservarea și ecologizarea minelor neviabile
• Colterm, compania de termoficare din Timișoara
• Moldomin, exploatare de cupru preluată între timp de o companie turcă, care a cumpărat consultanță de la Victor Ponta.

Cea mai profitabilă afacere a lui Cătălin Vrânceanu a fost încheiată în 2008, când una dintre primele sale firme (LCC Compania Cărbunelui) a obținut un contract de 37 de milioane de euro cu Complexul Energetic Hunedoara (CEH).

Considerat a fi cauza principală pentru falimentul companiei de stat, acest contract s-a prelungit ulterior de 12 ori, iar Cătălin Vrânceanu a fost acuzat că a livrat cărbune de proastă calitate în locul combustibilului promis.

La final, soțul procuroarei și-a divizat firma (LCC Compania Cărbunelui), plasând datoriile către o companie nouă, care a intrat rapid în insolvență.

În paralel, afacerea lui Vrânceanu a fost anchetată pentru evaziune fiscală și tranzacții fictive derulate cu un offshore din insulele Seychelles, deținut de o contabilă din Oțelul Roșu (parteneră cu Vrânceanu).

De fapt, Cătălin Vrânceanu era implicat atunci în alte două entități offshore: una în Delaware (SUA) și cealaltă în Seychelles (aici, împreună cu contabila).

Deși era acționarul majoritar al întreprinderii, domnul Vrânceanu a negat, în fața procurorilor, orice implicare directă în circuitele evaziunii.

Dosarul lor a fost clasat în 2020 pe motiv de prescripție, deși investigațiile au relevat cheltuieli fictive de peste 13 milioane de lei.

Firma lui Cătălin Vrânceanu (LCC Compania Cărbunelui) și-a cerut apoi insolvența cu datorii de 15 milioane lei, după ce soțul procuroarei DIICOT a încasat dividende de 2,9 milioane lei.

AFACERI CU RESURSELE STATULUI PE BANI EUROPENI 

Documentele arată că familia Vrânceanu are apetit pentru afacerile cu resurse minerale.

La finalul lui 2015, fratele lui Cătălin Vrânceanu(Claudiu Daniel) a înființat împreună cu mama lor, Ana Vrânceanu, o altă societate (Explo Mining Coal), având același obiect de activitate cu prima (extracția cărbunelui).

Dar tot pe Cătălin Vrânceanu, soțul procuroarei DIICOT, l-am găsit și la cârma noii afaceri: director comercial (începând cu 2016) și director general (din 2018).

Imediat după înființare, firma familiei Vrânceanu a încheiat un contract cu Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru explorarea resurselor de lignit din perimetrul Ilova, Caraș-Severin. Era exact același zăcământ pe care Cătălin Vranceanu îl explora, trei ani în urmă, cu vechea lui societate anchetată pentru evaziune fiscală (LCC Compania Cărbunelui).

Ulterior, Vrâncenii aveau să migreze strategic de la activitățile de exploatare înspre ecologizarea perimetrelor miniere.

În acest domeniu se mutaseră majoritatea alocărilor financiare, după ce Uniunea Europeană a început tranziția către surse de energie mai curate, reducând treptat utilizarea cărbunelui. Așa se face ca în intervalul 2016-2020 au fost alocate sute de milioane de euro pentru închiderea minelor devenite neviabile (din cauza costurilor ridicate de exploatare și a poluării).

Familia Vrânceanu s-a adaptat rapid, specializând firma în tratarea și distribuția apei. Iar contractele n-au întârziat să apară.

DEZASTRUL ECOLOGIC CARE A GENERAT UN INCIDENT DIPLOMATIC 

Chiar dacă avusese zero cifra de afaceri în 2017, firma Vrâncenilor (Explo Mining Coal) a câștigat anul următor de la Ministerul Economiei un contract de peste şase milioane de lei, pentru lucrări de ecologizare a iazului Boşneag, unde fuseseră deversate deșeuri provenite din exploatarea minelor de cupru și zinc ale societății Moldomin din Moldova Nouă

Asta a fost afacerea în care familia Vrânceanu a beneficiat de susținerea lui Bejeriță (prin firma Emiliano Vest) la procedura de achiziție.

Lucrarea de la iazul Boșneag era obligatoriu de făcut ca urmare a procedurii de infringement declanșată la vremea aceea de Comisia Europeană. Teoretic, ar fi trebuit să stopeze poluarea cu praf de la deșeurile miniere de pe suprafața fostului iaz de decantare, fenomen care punea în pericol sănătatea a 18 mii de locuitori din Clisura Dunării.

Soluția tehnică a firmei lui Vrânceanu a presupus utilizarea unor instalații de irigare agricole pentru a stropi praful periculos. Metoda însă s-a dovedit ineficientă, iar poluarea îi afectează și acum pe locuitorii din zonă.

Consultat de RISE, Cornel Sturza-Popovici, directorul ONG-ului local GEC Nera, consideră că singura soluție în acel caz ar fi fost consolidarea vegetativă a iazului. Stropirea cu apă nu a fost brevetată ca metoda nicăieri în lume, explica activistul de mediu, și oricum instalația de la Boșneag nu ar fi fost ținută prea mult în funcțiune.

Cu toate astea, contractele de ecologizare câștigate de familia Vrânceanu au continuat la foc automat, iar problemele cu poluarea nu s-au limitat numai la Moldova Nouă.

De pildă, in 2021, firma Vrâncenilor (Explo Mining Coal) a fost amendată pentru poluarea râurilor Băița, Lăpuș, Someș și Tisa cu metale grele provenite din perimetrul minier Nistru (din Maramureș). Ei administrau atunci trei stații de epurare a apelor de mină, în baza unor contracte cadru de prestări servicii încheiate cu Conversmin în 2020, pe o perioadă de patru ani, în valoare de 16 milioane de lei.

Poluarea din perimetrul Nistru a fost atât de puternică încât a generat tensiuni diplomatice între Ungaria și România în 2021.

CINE AMESTECĂ BETONUL

În 2022, Claudiu Vrânceanu, cumnatul procuroarei DIICOT, Carmen Vrânceanu, înființa o altă firmă (Explo Beton Construct) împreună cu o fostă asociată a lui Ion Bejeriță (Eufemia Miculescu).

E vorba despre o stație de betoane care aprovizionează acum lucrările derulate de ambele familii.

Doamna Miculescu și Bejeriță au fost parteneri într-o concesiune minieră de aur din Caraș-Severin, evaluată fraudulos la zeci de milioane de euro și folosită într-o tranzacție reclamată acum drept escrocherie.

Victimă a picat milionarul german Abris Lelbach, finanțator al echipei CFR Cluj, care îl acuză pe Bejeriță în instanță că l-a înșelat cu 20 de milioane de euro în 2015.

Când i-am întrebat, s-a lăsat liniștea

Omul de afaceri Ion Bejeriță și Cătălin Vrânceanu, soțul șefei DIICOT Caraș-Severin, nu au vrut să discute cu reporterii RISE, lăsând întrebările trimise de noi fără răspuns până la publicarea acestui articol.

La rândul său, procuroarea Carmen Vrânceanu a refuzat interviul și ne-a direcționat către purtătorul de cuvânt al DIICOT, pe motiv că “a mai avut probleme cu noi în trecut”.

Centrala DIICOT ne-a răspuns însă că solicitarea noastră excede prevederile legii liberului acces la informații, motiv pentru care se află în imposibilitatea de a îi da curs.

CUM A SCĂPAT MOCIOALCĂ ȘI CARE A FOST ROLUL LUI BEJERIȚĂ

Omul de afaceri Ion Bejeriță a avut un rol și în clasarea dosarului de abuz în serviciu al lui Ion Mocioalcă de către DNA, în octombrie 2023, cu doar câteva zile înainte ca baronul PSD să fie numit la Curtea de Conturi.

Ancheta pornise de la denunțul făcut de șeful Direcției Agricole Caraș-Severin, Marius Zarcula, care a reclamat presiuni din partea liderilor locali ai PSD și a fost autorizat să-i înregistreze timp de patru luni, convorbirile fiind consemnate în procese-verbale.

Ordonanța DNA de clasare arată că Ion Mocioalcă a luat legătura cu șefii Ministerului Agriculturii „în vederea aprobării cu celeritate” a transferului unui angajat către Direcția Agricolă Caraș-Severin. E vorba despre Sorin Simescu, fostul președinte județean al Pro România (partid condus atunci de Victor Ponta).

Denunțătorului Zarcula i s-a părut suspectă închiderea cazului “Mocioalcă”: „Concluzia clasării nu are nicio justificare legală, cercetările fiind oprite tocmai când acțiunea penală trebuia pusă în mișcare.” 

Ion Bejeriță împreuna cu alți martori, toți apropiați ai lui Mocioalcă, au depus mărturie în favoarea acestuia. Ba chiar, milionarul cărășean a declarat negru pe alb procurorilor DNA că denunțătorul Zarcula ar fi fost cel care și-ar fi dorit, de fapt, transferul pentru care intervenise Mocioalcă.

Procurorul care a închis cazul a insistat pe declarațiile martorilor și a concluzionat că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Denunțătorul a cerut să i se comunice ordonanța de clasare, dar DNA Timișoara a refuzat. Zarcula a dat apoi instituția în judecată, iar în proces a intervenit administrativ șeful DNA, Marius Voineag, care a încercat să blocheze accesul la documentul vizat. Până la urmă, Zarcula a obținut ordonanța de clasare în instanță. (DETALII AICI).

Citeşte mâine episodul următor din seria de investigaţii „Stăpânii din Banat”.
sursa: riseproject