Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că articolul 70 alineatul (4) din Codul de procedură penală – cel care prevede că ordonanța procurorului ierarhic superior privind recuzarea unui procuror nu poate fi contestată – este constituțional.
Hotărârea, publicată în Monitorul Oficial nr. 943/13 octombrie 2025, confirmă că soluția procurorului superior rămâne definitivă, fără posibilitatea unei căi de atac în instanță, în faza de urmărire penală.
Cum s-a ajuns la această decizie
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioana Sfîrâială și Ionuț Giovani Florea în mai multe dosare aflate pe rolul Tribunalului București și al Judecătoriei Sectorului 1. Cei doi au reclamat că prevederea legală le-ar încălca dreptul de acces la justiție, pentru că nu pot contesta respingerea cererii de recuzare a procurorului de caz.
CCR a conexat cele trei dosare și a analizat argumentele, cu participarea procurorului Nicoleta-Ecaterina Eucarie, reprezentant al Ministerului Public.
Guvernul a transmis punctul său de vedere, susținând că excepția este neîntemeiată, iar președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au trimis opinii scrise.
Ce a decis Curtea Constituțională
Judecătorii constituționali au respins excepția, cu unanimitate de voturi, argumentând că:
- Recuzarea procurorului în faza de urmărire penală este o procedură administrativă internă, nu o judecată propriu-zisă.
- Prin urmare, nu este obligatoriu să existe o cale de atac la instanță pentru soluția dată de procurorul ierarhic superior.
- În plus, judecătorul de cameră preliminară are ulterior posibilitatea de a verifica legalitatea actelor făcute în dosar, inclusiv dacă acestea au fost semnate de o persoană incompatibilă.
CCR a subliniat că scopul reglementării este evitarea tergiversării inutile a anchetelor penale și menținerea unei discipline interne în cadrul Ministerului Public.
Prevederea contestată
Articolul 70 alineatul (4) din Codul de procedură penală prevede: „Procurorul ierarhic superior se pronunță prin ordonanță care nu este supusă niciunei căi de atac.”
Această normă stabilește că, atunci când o parte dintr-un dosar penal cere recuzarea procurorului de caz, decizia finală aparține superiorului ierarhic, iar ordonanța emisă nu poate fi contestată în instanță.
De ce nu s-a schimbat jurisprudența CCR
Curtea a amintit că s-a mai pronunțat în trecut asupra aceluiași articol. Prin Deciziile nr. 127/2021 și nr. 565/2022, instanța a stabilit deja că această procedură este constituțională, deoarece face parte din controlul intern al Ministerului Public, nu din sfera de competență a instanțelor.
Neexistând argumente noi care să justifice un reviriment, judecătorii au menținut linia de interpretare.
Ce înseamnă pentru justițiabili
Decizia CCR confirmă că, în etapa de urmărire penală, persoanele implicate într-un dosar nu pot contesta în instanțărespingerea cererii de recuzare a unui procuror.
Totuși, legalitatea actelor acestuia poate fi verificată ulterior, în faza camerei preliminare, înainte de trimiterea în judecată.
Hotărârea Curții Constituționale este definitivă și obligatorie pentru toate instanțele din România.
sursa: puterea