România ocupă primul loc în Europa la dependența de telefon și rețele de socializare în rândul adolescenților. Studiile recente arată că unul din cinci tineri prezintă comportamente problematice, iar specialiștii avertizează că mecanismele acestor aplicații activează aceleași circuite cerebrale ca drogurile.
România și dependența de telefon
Un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), realizat în 2022 și publicat recent, plasează România pe primul loc în clasamentul țărilor cu cel mai mare procent de adolescenți dependenți de rețelele de socializare.
Procentul tinerilor cu vârste între 11 și 15 ani care manifestă comportamente problematice a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022. Însă rata de utilizare problematică este de 22%, dublu față de media europeană. Țara noastră este urmată în clasament de Malta (18%) și Bulgaria (17%), în timp ce Olanda are cel mai scăzut nivel – doar 5%. Un alt raport OMS indică un procent și mai mare: 28% dintre adolescenții români cu vârste între 13–15 ani prezintă astfel de comportamente.
Cât timp petrec tinerii online
Cercetările Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), realizate în 2024 pe un eșantion de 1.852 de elevi, confirmă dimensiunea fenomenului:
TikTok – peste 5 ore pe zi pentru o treime dintre liceeni și un sfert dintre gimnaziali;
Instagram – peste 5 ore zilnic pentru 22,8% dintre liceeni și 17,8% dintre gimnaziali;
YouTube – utilizare moderată, până la 3 ore pe zi;
WhatsApp – folosit în general sub o oră.
„Vara aproape se dublează față de timpul pe care îl petrec într-o zi obișnuită când merg și la școală… În vacanță nu mai au limitarea aceasta și telefonul este însoțitorul lor permanent”, a explicat Cristina Lupu, directorul CJI.
Cum percep adolescenții propria dependență de telefon
Unii tineri admit că își propun să reducă timpul petrecut pe telefon, dar nu reușesc. „Am încercat să îmi pun un timer doar că, de exemplu, și când îmi sună timer-ul, mai pun încă 10 minute”, mărturisește o elevă.
Alții consideră că această dependență a devenit parte din viața de zi cu zi. „O dependență aș spune normală. În ziua de azi nu mai poți să trăiești fără el”, spune un adolescent. „Dacă am o zi în care nu am ce să fac, mă trezesc, stau pe telefon, după, la culcare, iar stau pe telefon”, completează altul.
Reacțiile tinerilor sunt grăitoare. Una dintre adolescente a exclamat uimită, după ce și-a verificat raportul zilnic de utilizare: „Vai de capul meu, șase ore!”.
Avertismentul specialiștilor
Experții avertizează că rețelele sociale exploatează mecanisme psihologice și neurologice similare celor activate de substanțe interzise.
„Problema mare, foarte mare și foarte documentată… aplicațiile precum TikTok, story-urile de pe Instagram sau YouTube, unde odată la câteva secunde se schimbă conținutul, apelează la aceleași circuite cerebrale ca și consumul de cocaină”, avertizează Paul Olteanu, trainer specializat în neuroștiințe.
Acesta subliniază că platformele video scurte mențin atenția utilizatorilor printr-un flux continuu de conținut, imposibil de anticipat, ceea ce stimulează permanent creierul și creează dependență.
Sursa: puterea