Pensiile militare reprezintă una dintre cele mai sensibile teme de pe agenda guvernamentală, iar ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, avertizează că orice măsură luată peste noapte ar putea destabiliza grav structurile de apărare și ordine publică. Chiar dacă presiunile europene pentru accelerarea reformei cresc, Moșteanu susține că linia roșie nu poate fi trasată mai devreme de 2035.
Pensiile militare, eliminate după 10 ani
Într-o intervenție televizată la Digi24, ministrul Ionuț Moșteanu a explicat de ce reforma pensiilor militare nu poate fi grăbită. El a precizat că orice schimbare trebuie făcută în mod etapizat, pe o perioadă de zece ani, până în 2035, pentru a nu pune în pericol funcționarea întregului aparat de securitate națională.
„E nevoie de o reformă graduală, până în 2035. Sunt 10 ani, orice sistem poate fi reformat în 10 ani. Nu o să se poată altfel, pentru că eu vă zic că orice decizie luată mâine, peste noapte, ar decupla sistemele (de apărare, ordine publică etc.). Degeaba am apăsa noi să achiziționăm rachete, tancuri, avioane, pentru că avem nevoie de resursa umană, care să le folosească”, a declarat ministrul.
Moșteanu a transmis că o reformă sustenabilă trebuie să vină la pachet cu o viziune coerentă, agreată atât de factorii politici, cât și de cei instituționali, dar și că e esențial ca Bruxelles-ul să înțeleagă specificul acestui proces.
„Eu cred că, dacă avem o perspectivă clară, care stă în picioare din punct de vedere constituțional, și Comisia (Europeană) va înțelege”, a mai spus el.
Riscul unei crize în sistem
Ministrul Apărării a avertizat că o decizie bruscă privind tăierea pensiilor militare sau schimbarea condițiilor de pensionare ar putea declanșa un val masiv de plecări din sistem, tocmai în momentul în care România se confruntă cu provocări de securitate crescute la granițele NATO:
„În momentul ăsta, avem o armată care funcționează. Orice schimbare va trebui făcută cu ei la masă, pentru că, dacă ies mii de oameni din sistem, vor fi dezechilibre majore”, a subliniat Moșteanu, adăugând că cifra exactă a celor aflați în această situație „nu e publică”
Potrivit acestuia, foarte mulți angajați din structurile de forță – fie că vorbim de Armată, MAI sau servicii de informații – îndeplinesc deja condițiile legale de pensionare, dar continuă să lucreze. Situația este una extrem de fragilă: dacă acești oameni aleg să plece simultan, sistemul ar suferi un dezechilibru greu de gestionat.
„Eu lucrez, practic, în MApN, cu oameni care au practic decizia de pensionare în buzunar și aleg să muncească în continuare. Dacă ar pleca mai mulți, ar produce o gaură în sistem și am avea nevoie de mulți ani să o umplem. Greu de spus câți ani, dar mulți”, a punctat Moșteanu.
Toate structurile, un singur dosar
Ministrul a insistat asupra faptului că reforma trebuie să aibă în vedere toate componentele sistemului de securitate, nu doar armata. Este vorba de o abordare unitară, care include Ministerul Afacerilor Interne, SRI, SIE, SPP și STS.
„Când vorbim de pensiile militare, vorbim și despre cele din MAI și structurile de forță – SRI, SIE, SPP, STS – toate trebuie privite împreună. În momentul acesta e important să ne asigurăm că oamenii au perspectivă foarte clară asupra a ceea ce urmează”, a explicat ministrul Apărării.
Acesta a adăugat că, în prezent, nu există un plan concret de reformare a sistemului de pensii militare, dar că orice măsură va fi discutată direct cu beneficiarii, înainte de a fi implementată.
În ceea ce privește nivelul pensiilor militare, Moșteanu a declarat că pensia medie în cadrul MApN se situează în jurul valorii de 5.000 de lei. Este vorba despre un beneficiu acumulat după decenii de muncă în domenii cu un grad ridicat de risc, responsabilitate și restricții personale.
sursa: puterea