Peste 300 de americani sau rezidenţi americani au fost evacuaţi din Gaza, potrivit Casei Albe
Peste 300 de americani sau rezidenţi americani şi membri de familie au fost evacuaţi în ultimele zile din Fâşia Gaza, a anunţat duminică un consilier al Casei Albe, transmit AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.
‘Am reuşit să evacuăm peste 300 de americani, rezidenţi permanenţi legali şi membri de familie ai lor’, a declarat Jonathan Finer, un consilier pe probleme de securitate naţională, într-un interviu la CBS.
Evacuările s-au desfăşurat ‘în cursul ultimelor zile’ şi au fost posibile prin ‘negocieri intense cu toate părţile implicate în acest conflict’, a spus el.
‘Credem că mai există un număr de americani în interiorul Gazei (…) şi vom continua să lucrăm până când toţi americanii care vor să plece o vor putea face’, a adăugat Finer.
Secretarul de stat Antony Blinken a afirmat săptămâna trecută că în jur de 400 de americani şi familiile lor – în total aproximativ 1.000 de oameni – vor să părăsească enclava.
Evacuările de palestinieni răniţi şi de deţinători de paşapoarte străine prin punctul de trecere Rafah, spre Egipt, sunt suspendate de sâmbătă, dar oficiali din Egipt, SUA şi Qatar au spus că se fac eforturi pentru reluarea lor.
Potrivit celui mai recent bilanţ comunicat duminică de Hamas, 9.770 de persoane – printre care 4.800 de copii şi 2.550 de femei – au fost ucise în Fâşia Gaza începând din 7 octombrie în bombardamentele de represalii întreprinse de Israel.
UPDATE 5 noiembrie, ora 17.48
Netanyahu respinge din nou ideea încetării focului înainte ca Hamas să returneze ostaticii din Gaza / Evacuările din Gaza au fost suspendate
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins din nou, duminică, apelurile la încetarea focului în Gaza înainte ca toţi cei peste 240 de ostatici capturaţi de Hamas în timpul atacului din 7 octombrie să fie înapoiaţi, relatează The Guardian.
“Nu va exista nicio încetare a focului fără înapoierea ostaticilor noştri, le spunem acest lucru atât duşmanilor, cât şi prietenilor noştri. Vom continua până când îi vom învinge”, a declarat Netanyahu la baza aeriană Ramon din sudul Israelului.
Pe de altă parte, duminică se făceau eforturi pentru a se relua evacuările răniţilor şi cetăţenilor străini prin punctul de trecere Rafah către Egipt, suspendate de sâmbătă după un atac asupra unei ambulanţe, au declarat oficiali egipteni, americani şi qatarezi.
Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a cerut o încetare imediată a focului din partea Israelului în cadrul unei întâlniri cu secretarul de stat american Antony Blinken la Ramallah, în timp ce ministerul sănătăţii din Gaza a declarat că zeci de persoane au murit în urma unui atac asupra unei tabere de refugiaţi în cursul nopţii.
Blinken, care a respins ideea unei încetări a focului din partea Israelului de teamă că aceasta ar avantaja Hamas, a făcut o vizită neanunţată în Cisiordania ocupată, ca parte a eforturilor de a preveni extinderea războiului dintre Israel şi Hamas.
Punctul de trecere Rafah către peninsula egipteană Sinai este singurul punct de ieşire din Gaza care nu este controlat de Israel. Două surse egiptene au declarat că în continuare camioanele cu ajutoare au putut intra în Gaza.
Evacuările au început miercuri, în baza unui acord negociat la nivel internaţional.
Peste 300 de americani au părăsit Gaza, dar unii au rămas acolo în continuare, a declarat Jonathan Finer, consilier adjunct pentru securitate naţională.
UPDATE 5 noiembrie, ora 17.20
Cel puţin 50 de morţi după un atac care a vizat tabăra de refugiaţi al-Maghazi, din centrul Fâşiei Gaza
Cel puţin 50 de cadavre au fost recuperate de sub ruinele clădirilor distruse din tabăra de refugiaţi al-Maghazi, din centrul Fâşiei Gaza. Tabăra a fost atacată în timpul nopţii. Un jurnalist BBC aflat la faţa locului a declarat că oamenii încă mai caută prin ruine, unii cu mâinile goale, în condiţiile în care multe persoame sunt date dispărute. Armata israeliană a transmis că nu poate confirma încă cine se află în spatele incidentului, anunță Radio România Rador.
UPDATE 5 noiembrie, ora 17.10
În Gaza nu se va institui nicio încetare a focului până când ostaticii nu vor fi eliberaţi, a repetat Benjamin Netanyahu
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins duminică cererile de încetare a focului în Gaza până când toți cei peste 240 de ostatici capturați de gruparea militantă palestiniană Hamas în timpul atacurilor sale din 7 octombrie vor fi eliberaţi. “Nu va exista nicio încetare a focului fără întoarcerea ostaticilor noștri, spunem asta atât inamicilor, cât și prietenilor noștri. Vom continua până îi vom învinge”, le-a spus dl Netanyahu echipajelor aeriene și terestre de la baza forțelor aeriene Ramon din sudul Israelului, reiterând astfel poziţia guvernului său, anunță Radio România Rador.
UPDATE 5 noiembrie, ora 14:30
Preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, i-a spus secretarului de stat american Antony Blinken că trebuie să existe o “încetare imediată a focului” şi să se permită intrarea ajutorului umanitar în Fâşia Gaza, a declarat purtătorul său de cuvânt Nabil Abu Rudeineh pentru Reuters.
“Nu am cuvinte pentru a descrie genocidul şi distrugerile suferite de poporul palestinian din Gaza din cauza maşinii de război a Israelului, fără să ţină cont de principiile dreptului internaţional”, i-a transmis Abbas lui Blinken.
Cei doi oficiali s-au întâlnit duminică.
UPDATE 5 noiembrie, ora 14:00
Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a avertizat duminică împotriva “deplasării forţate” a palestinienilor în Fâşia Gaza, după o întâlnire cu preşedintele Autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas în Cisiordania, a făcut cunoscut unul din purtătorii de cuvânt ai oficialului american, care a făcut o vizită neanunţată la Ramallah, transmite AFP.
După aproape o lună de război între Israel şi Hamas, declanşat de atacul din 7 octombrie asupra Israelului al mişcării palestiniene islamiste care controlează Gaza, urmat de represalii israeliene, secretarul de stat american, aflat în turneu în Orientul Mijlociu, a făcut apel de asemenea la încetarea “violenţelor extremiştilor” împotriva palestinienilor din Cisiordania, unde comunitatea internaţională se teme de o extindere a conflictului.
Potrivit Autorităţii palestiniene, războiul dintre Israel şi Hamas a exacerbat tensiunile din Cisiordania ocupată, unde peste 150 de palestinieni au fost ucişi de tiruri ale soldaţilor sau coloniştilor israelieni, după 7 octombrie.
Totodată, a indicat purtătorul de cuvânt Matthew Miller, Antony Blinken “a reafirmat angajamentul SUA privind livrarea de ajutor umanitar vital şi reluarea serviciilor esenţiale în Gaza”, bombardată continuu de Israel, care a declarat că vrea să “nimicească” Hamas, după atacul din 7 octombrie.
Duminică, armata israeliană a difuzat din nou în Gaza fluturaşi îndemnând populaţia să se evacueze spre sud, pentru a se apăra de ciocniri.
Blinken a vorbit de asemenea cu Abbas despre “eforturile de reinstalare a calmului şi stabilităţii” în Gaza, ce cuprind “necesitatea de a pune capăt violenţelor extremiştilor împotriva palestinienilor şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi”.
Preşedintele Autorităţii palestiniene, care controlează Cisiordania, a denunţat la rândul său în întâlnirea cu secretarul de stat american “războiul de genocid” dus de Israel în Fâşia Gaza, “fără niciun respect pentru principiile dreptului internaţional”, şi a cerut SUA să “îi oprească (pe israelieni) să comită aceste crime în Gaza”, pledând pentru o “încetare imediată a focului” de către Israel, a consemnat Reuters.
Aflat sâmbătă la Amman, în Iordania, Antony Blinken a reiterat opoziţia SUA faţă de o încetare a focului, care nu ar face “decât să menţină Hamas pe poziţie”, pronunţându-se pentru “pauze” care să permită intrarea ajutorului umanitar pentru populaţia din Gaza.
Cel mai nou bilanţ al războiului, anunţat duminică de Ministerul sănătăţii al Hamas, este de 9770 de persoane ucise în Gaza, în cea mai mare parte civili, inclusiv 4800 de copii, în bombardamente israeliene. Autorităţile israeliene au afirmat la rândul lor că cel puţin 1400 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise în ziua atacului fără precedent al Hamas.
UPDATE 5 noiembrie, ora 13:30
Sute de oameni au cerut demisia premierului israelian Benjamin Netanyahu, în cursul unei manifestaţii care s-a desfăşurat sâmbătă seara în faţa locuinţei acestuia din Ierusalim, a relatat duminică The Times of Israel, citat de dpa.
Au avut loc ciocniri între protestatari şi poliţie, trei persoane fiind arestate.
Manifestanţii l-au îndemnat pe Netanyahu să aprobe un schimb pentru a-i elibera pe ostaticii din Fâşia Gaza şi l-au acuzat că se face responsabil de eşecurile în ce priveşte prevenirea şi răspunsul dat masacrelor comise de militanţi ai Hamas pe 7 octombrie în Israel.
Au avut loc proteste anti-Netanyahu şi în alte oraşe.
În centrul Tel Aviv-ului, mii de oameni s-au adunat într-o piaţă recent redenumită Piaţa Ostaticilor pentru a-şi demonstra sprijinul faţă de familiile celor peste 240 de ostatici deţinuţi de Hamas.
Reprezentanţi ai rudelor ostaticilor au cerut la rândul lor un schimb de prizonieri, după o recentă întâlnire cu premierul.
Potrivit Times of Israel, unele familii vor ca Netanyahu să ia în considerare o ofertă a Hamas de a-i elibera pe toţi ostaticii israelieni în schimbul tuturor militanţilor Hamas deţinuţi de Israel, ofertă respinsă de administraţia Netanyahu, care a rezistat de asemenea apelurilor la o pauză umanitară în conflict, în absenţa eliberării ostaticilor.
UPDATE 5 noiembrie, ora 13:00
Peste 100 de britanici au fost evacuați din Gaza prin punctul de trecere a frontierei Rafah către Egipt, a declarat duminică vicepremierul britanic Oliver Dowden pentru BBC.
„Este foarte dezamăgitor că punctul de trecere a fost închis (sâmbătă)”, a adăugat Dowden.
Potrivit unui oficial egiptean de frontieră, granița a fost închisă sâmbătă pentru câteva ore din prudență, în urma unui atac aerian israelian care a vizat vineri o ambulanță a Semilunii Roșii Palestiniene.
„Ne implicăm foarte îndeaproape și sperăm că punctul de trecere se va redeschide din nou astăzi, permițând altor cetățeni britanici să părăsească situația”, a adăugat Dowden.
Ministrul britanic de externe, James Cleverly, a declarat pe rețelele de socializare că primii cetățeni britanici au părăsit miercuri Gaza prin punctul de trecere Rafah.
UPDATE 5 noiembrie, ora 12:30
Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a discutat duminică la Ramallah cu preşedintele Autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas, într-un moment în care comunitatea internaţională se teme de o extindere a războiului dintre Israel şi Hamas în Cisiordania, relatează AFP şi Reuters.
Este prima deplasare a secretarului de stat al SUA în Cisiordania de la începutul războiului, pe 7 octombrie, după atacul sângeros asupra teritoriului israelian al mişcării palestiniene islamiste care controlează Fâşia Gaza, urmat de riposta dură a statului evreu.
Vizita neanunţată a lui Antony Blinken la Ramallah vine în contextul turneului său în Orientul Mijlociu care a mai cuprins Israelul şi Iordania.
UPDATE 5 noiembrie, ora 12:00
Un ministru ultranaţionalist israelian a fost sancţionat duminică de premierul Benjamin Netanyahu, după ce a afirmat că recurgerea de către Israel la bomba nucleară în Gaza în actualul război împotriva grupării islamiste palestiniene Hamas reprezintă o “opţiune”, relatează AFP.
Ministrul patrimoniului, Amichay Eliyahu, a declarat într-un interviu radiodifuzat că nu este pe deplin mulţumit de amploarea represaliilor israeliene din teritoriul palestinian, după atacul sângeros al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie.
După ce reporterul l-a întrebat dacă, în opinia sa, o soluţie ar putea fi atunci “un fel de bombă nucleară în toată Fâşia Gaza, să o distrugă complet şi să-i omoare pe toţi”, ministrul a răspuns: “este o opţiune”.
Biroul premierul Benjamin Netanyahu a reacţionat prompt, denunţând într-un comunicat declaraţii “deconectate de realitate” şi adăugând că armata israeliană se străduieşte să-i cruţe pe “non-combatanţii” din Gaza.
Premierul a suspendat totodată participarea ministrului respectiv la reuniunile de guvern, “până la noi ordine”.
Amichay Eliyahu a asigurat la rândul său ulterior pe reţeaua X, fostă Twitter, că declaraţia sa privind arma atomică a fost “metaforică”.
“Avem însă absolută nevoie de un răspuns puternic şi disproporţionat la terorism”, a adăugat el.
Israelul, care nici nu confirmă şi nici nu neagă deţinerea armei atomice, ar dispune de 90 de ogive nucleare, potrivit ultimelor estimări al Institutului internaţional de cercetări pentru pace de la Stockholm (Sipri).
UPDATE 5 noiembrie, ora 11:30
Războiul Israelului cu mişcarea islamistă palestiniană în Fâşia Gaza ar putea costa 200 de miliarde de şekeli (51 miliarde de dolari), a estimat duminică publicaţia financiară Calcalist, citând cifre preliminare ale Ministerului de Finanţe, relatează Reuters.
Ziarul menţionează că această estimare, echivalentul a 10% din produsul intern brut, porneşte de la premisa că războiul va dura între opt şi 12 luni, se va limita la Fâşia Gaza, fără implicarea completă a Hezbollahului libanez, Iranului sau Yemenului şi va cere activarea a 350.000 de israelieni din forţele de rezervă.
Ministerul israelian al finanţelor a calificat drept “optimistă” cifra avansată de Calcalist, mai adaugă publicaţia.
Potrivit acesteia, jumătate din costuri le-ar reprezenta cheltuieli militare de circa 1 miliard de şekeli pe zi, alte 40-60 de miliarde de şekeli ar proveni din pierderi de încasări, 17-20 de miliarde ar fi compensaţiile pentru afaceri şi 10-20 de miliarde ar fi destinate “reabilitării”.
Ministrul de finanţe israelian Bezalel Smotrich a afirmat anterior că guvernul israelian pregăteşte un pachet de ajutor economic pentru cei afectaţi de atacurile palestiniene “mai mare şi mai amplu” decât cel din timpul pandemiei de COVID-19, iar joi premierul Benjamin Netanyahu a asigurat că statul se angajează să-i ajute pe toţi cei afectaţi.
“Directiva mea este clară: deschideţi robinetul şi direcţionaţi fonduri către toţi care care au nevoie”, a spus el, fără a da cifre. “Aşa cum am făcut în timpul COVID. În ultimul deceniu am construit o economie foarte puternică şi, chiar dacă războiul cere un preţ economic, îl vom plăti fără ezitare”, a adăugat el.
După debutul conflictului, agenţia S&P a scăzut perspectiva creditului israelian de la “stabilă” la “negativă”, iar Moody’s şi Fitch au indicat la rândul lor că au în vedere o retrogradare.
UPDATE 5 noiembrie, ora 11:00
Momentele cheie ale războiului dintre Israel şi Hamas, declanşat de amploarea fără precedent a atacului lansat de mişcarea islamistă palestiniană din Fâşia Gaza la 7 octombrie, au fost punctate de AFP.
Carnagiu comis de atacatorii Hamas
În zorii zilei de 7 octombrie, în mijlocul Sabatului şi în timpul sărbătorii evreieşti Simhat Torah, un potop de rachete a căzut asupra Israelului din Gaza. Sute de luptători Hamas se infiltrează pe mare, pe uscat şi în aer, luându-i prin surprindere pe soldaţii israelieni.
Ei au terorizat micile oraşe Sderot şi Ofakim şi periferia oraşului Ashkelon, masacrând bărbaţi, femei, copii şi bătrâni. Peste 1.400 de persoane au fost ucise, majoritatea civili seceraţi de gloanţe, arşi de vii sau mutilaţi, inclusiv 270 de participanţi la un festival la o petrecere rave, potrivit autorităţilor israeliene. Potrivit aceleiaşi surse, peste 240 de persoane, inclusiv străini, au fost luate ostatice şi duse în Gaza.
O “sălbăticie nemaiîntâlnită de la Holocaust”, a declarat pe 11 premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a promis să “anihileze” Hamas, considerată drept organizaţie teroristă de Statele Unite, UE şi Israel.
Represalii israeliene
Armata israeliană a ripostat cu bombardamente masive şi lupte terestre, recâştigând controlul asupra liniei de demarcaţie cu Gaza pe data de 10 octombrie.
Cu o zi înainte, Israelul a anunţat un “asediu complet” al Fâşiei Gaza. A fost suspendată furnizarea de energie electrică şi de alimente, iar aprovizionarea cu apă a fost întreruptă.
La 13 octombrie, Israelul a cerut locuitorilor din oraşul Gaza să se evacueze spre sud. Sute de mii de palestinieni au fugit. Liga Arabă a descris acest “transfer forţat” ca fiind o “crimă de neînţeles”.
Violenţe la graniţa cu Libanul
Focuri de armă mortale au izbucnit de-a lungul frontierei israeliano-libaneze între Israel şi Hezbollah, o mişcare şiită aliată cu Hamas şi susţinută de Iran.
La 13 octombrie, un jurnalist Reuters a fost ucis şi alţi şase jurnalişti de la AFP, Reuters şi Al-Jazeera au fost răniţi într-un atac. Beirutul dă vina pe Israel.
Într-o anchetă publicată la 29 octombrie, ONG-ul Reporters sans frontieres (RSF), fără a implica în mod categoric armata israeliană, a denunţat un atac “ţintit”.
Bombardament asupra unui spital din Gaza
La 17 octombrie, un atac a lovit un spital din Gaza, ucigând cel puţin 471 de persoane, potrivit Ministerului Sănătăţii din Hamas. Conform estimărilor serviciilor de informaţii americane, numărul morţilor se situează între 100 şi 300.
Hamas şi Jihadul Islamic au acuzat Israelul, care a negat, susţinând că are “dovezi” că a fost vorba de o lovitură de rachetă a Jihadului Islamic.
La 18 octombrie, mii de oameni şi-au manifestat furia în întreaga lume arabă.
Cinci ostatici au fost eliberaţi
În 20 şi 22 octombrie, patru ostatici au fost eliberaţi de Hamas, iar în 30 octombrie, Israelul a anunţat că a eliberat un soldat în timpul unei operaţiuni terestre.
În data de 28 octombrie, Hamas a declarat că este gata să elibereze toţi ostaticii în schimbul tuturor palestinienilor – câteva mii – deţinuţi de Israel.
Primul convoi de ajutor
Un prim convoi de ajutoare alimentare şi medicale a intrat în Gaza la 21 noiembrie prin terminalul Rafah (sud), la frontiera cu Egiptul. Până la 4 noiembrie, au intrat peste 450 de camioane.
Tancuri în Gaza
Începând cu 21 octombrie, armata israeliană şi-a intensificat raidurile aeriene.
La 22 octombrie, Iranul, un susţinător al Hamas, a avertizat că situaţia riscă să devină “necruţătoare” în Orientul Mijlociu.
În 26 octombrie, Israelul a efectuat un raid ţintit cu tancuri în Fâşia Gaza. Din seara zilei de 27 octombrie, armata a lansat operaţiuni terestre în Fâşia Gaza, mergând din ce în ce mai adânc.
Încălcări ale dreptului umanitar
La 27 octombrie, Adunarea Generală a ONU a cerut un “armistiţiu umanitar imediat”, în timp ce cel puţin 1,4 milioane de palestinieni şi-au părăsit casele, potrivit ONU. Cu trei zile înainte, secretarul general Antonio Guterres denunţase ‘încălcări clare ale dreptului umanitar internaţional în Gaza’.
“Împiedicarea livrării de ajutor (umanitar) poate constitui o crimă”, a subliniat Karim Khan, procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI), la 29 noiembrie.
A doua etapă a războiului
Netanyahu a anunţat, în 29 octombrie, o “a doua etapă” a războiului pentru a “distruge capacităţile militare” ale Hamas şi a recupera ostaticii. El a exclus orice încetare a focului.
La 31 octombrie, armata israeliană a raportat “lupte violente” în ruinele din Gaza împotriva oamenilor Hamas.
Evacuări în Egipt
Începând cu 1 noiembrie, zeci de palestinieni răniţi şi câteva sute de străini şi persoane cu dublă cetăţenie au început să fie evacuaţi din Gaza către Egipt prin punctul de trecere a frontierei Rafah.
Egiptul a declarat că va ajuta la evacuarea a “aproximativ 7.000” de străini şi persoane cu dublă cetăţenie, fără a oferi un calendar precis.
Tabere de refugiaţi bombardate
Între 31 octombrie şi 2 noiembrie, armata israeliană a bombardat de trei ori tabăra de refugiaţi Jabaliya din nordul Fâşiei Gaza.
Patru şcoli ale ONU au fost afectate de bombardamente la 2 noiembrie, iar o a cincea două zile mai târziu.
La 4 noiembrie, peste 30 de persoane au fost ucise şi o sută rănite într-un bombardament israelian asupra taberei de refugiaţi Maghazi din centrul Fâşiei Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii din Hamas.
Potrivit aceleiaşi surse, 9.488 de persoane, dintre care 3.900 de copii, au fost ucise din 7 octombrie în Fâşia Gaza.
Experţii ONU vorbesc despre “un risc grav de genocid” al poporului palestinian.
Gaza: oraş încercuit
După aproape o săptămână de lupte terestre, armata israeliană a anunţat în 2 noiembrie că a “finalizat încercuirea oraşului Gaza”.
La 3 noiembrie, Israelul a început să trimită mii de muncitori palestinieni înapoi în Gaza.
La Tel Aviv, secretarul de stat american Antony Blinken a reafirmat “dreptul, dar şi obligaţia Israelului de a se apăra”, făcând totodată apel la “pauze umanitare”, o idee respinsă de Israel. Cea mai bună cale de urmat este crearea unui stat palestinian”, a declarat Blinken, făcând apel la Israel să “facă mai mult” pentru a proteja civilii.
Hezbollah ameninţă
În primul său discurs de la începutul conflictului, liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a declarat pe 3 că “toate opţiunile” sunt deschise în ceea ce priveşte o extindere a războiului cu Israelul pe frontul libanez.
UPDATE 5 noiembrie, ora 10:40
La o lună de la atacul sângeros comis de Hamas, viitorul politic al premierului israelian Benjamin Netanyahu pare foarte periclitat, potrivit experţilor, scrie AFP.
Mesajul său de la sfârşitul lunii octombrie pe reţeaua X (fostul Twitter) acuza aparatul de securitate că a subestimat riscurile unui atac de amploare al mişcării islamiste palestiniene, dezvăluind dezorientarea şefului guvernului, în vârstă de 74 de ani şi de 16 ani la putere. El a şters mesajul înainte de a-şi cere scuze.
Această tergiversare a urmat unei concesii la fel de surprinzătoare: el a recunoscut că şi el va trebui să fie “tras la răspundere” pentru eşecurile care au făcut posibil cel mai grav atac împotriva Israelului de la crearea sa în 1948.
Dar dificultăţile lui Benjamin Netanyahu au început cu mult înainte de 7 octombrie: de la începutul anului, în fruntea unuia dintre cele mai de dreapta guverne din istoria Israelului, el s-a confruntat cu o opoziţie masivă faţă de reforma sa judiciară.
De asemenea, el este judecat în trei cazuri de corupţie.
Atacul Hamas ar putea fi o lovitură fatală pentru Benjamin Netanyahu, care deţine recordul pentru cel mai longeviv prim-ministru al Israelului. Primul său mandat datează din 1996.
“Bibi”, aşa cum este cunoscut, este un fost ofiţer în comandourile de elită ale armatei israeliene şi a fost întotdeauna un apărător fervent al poporului evreu. El le-a promis israelienilor că va “anihila” mişcarea islamistă palestiniană.
Dar în kibuţurile din sudul Israelului, primele ţinte ale masacrului din 7 octombrie, mulţi îl consideră responsabil pentru lipsa de protecţie de-a lungul frontierei cu Fâşia Gaza.
Comandourile Hamas au ucis peste 1.400 de persoane, în principal civili israelieni. Alte peste 240 de persoane sunt în continuare ţinute ostatice în Gaza de mişcarea islamistă, potrivit autorităţilor israeliene.
“Sprijinul pentru Benjamin Netanyahu şi coaliţia sa era deja în scădere înainte de 7 octombrie şi, de la începutul războiului, a scăzut şi mai mult”, notează Toby Greene, care predă ştiinţe politice la Universitatea Bar Ilan din Tel Aviv.
“Dacă ar avea loc astăzi alegeri, el ar pierde cu o diferenţă mare”, spune el.
“Bibi” este un politician “strălucit” care acum joacă acum pentru a câştiga timp, spune politologul Reuven Hazan, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim.
“El ştie deja că se luptă pentru supravieţuirea sa şi fiecare decizie pe care o ia în acest război are ca scop asigurarea supravieţuirii sale”, spune el.
Coaliţie fragilă
Serviciile militare şi de informaţii au recunoscut toate “eşecurile” în ceea ce priveşte dispozitivele de securitate la marginea Fâşiei Gaza, aflată sub controlul Hamas, o organizaţie calificată drept “teroristă” de Statele Unite, Uniunea Europeană şi Israel.
În interesul unităţii naţionale, unii dintre rivalii săi politici s-au alăturat cabinetului său de război şi apără răspunsul Israelului, despre care Hamas susţine că a ucis peste 9.000 de persoane, majoritatea civili, în Gaza.
Amnon Shashua, o celebritate israeliană din domeniul high-tech, a cerut ca coaliţia lui Benjamin Netanyahu să fie “imediat” înlăturată de la putere din cauza “eşecurilor” şi a “incompetenţei” sale.
Dar când a fost întrebat dacă va pleca, Netanyahu a răspuns simplu: “Singurul lucru pe care intenţionez să îl văd demisionând este Hamas”.
Premierul ar putea fi nevoit să arunce prosopul dacă ar pierde majoritatea de patru locuri în Knesset, Parlamentul, deţinută de fragila coaliţie dintre partidul său Likud şi partidele de extremă dreapta şi ultraortodoxe.
Observatorii scenei politice locale consideră că această confruntare este doar o chestiune de timp.
Israelul a avut cinci alegeri în mai puţin de patru ani.
Timp de mai multe luni, reforma justiţiei, despre care opozanţii guvernului Netanyahu spun că reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei, a dat naştere uneia dintre cele mai mari mişcări de protest din istoria ţării.
“Israelul se rupea în bucăţi”, spune Reuven Hazan. “Dar, din cauza războiului, nu mai există viaţă politică. (…) La fel vor face şi demonstranţii”, prezice el.
După război, guvernul va avea de ales între a înfiinţa o comisie de anchetă guvernamentală, cu puteri mai restrânse, sau una naţională mai independentă.
Dacă actualul prim-ministru va fi găsit responsabil pentru neglijenţa care a permis desfăşurarea atacului Hamas, soarta sa ar putea fi rapid pecetluită.
Guvernul a avertizat că războiul va dura luni de zile. În plus, Benjamin Netanyahu nu este obligat să convoace alegeri decât peste trei ani.
“Există semne că membrii coaliţiei ştiu deja că jocul s-a terminat”, observă Reuven Hazan.
Sondajele de opinie indică faptul că liderul centrist Benny Gantz, ministru fără portofoliu în cabinetul de război, ar câştiga alegerile dacă acestea ar avea loc acum.
UPDATE 5 noiembrie, ora 10:00
Armata israeliană avansează în Fâşia Gaza, unde un nou atac a făcut zeci de morţi sâmbătă seara într-o tabără de refugiaţi, potrivit Hamas, în ciuda apelurilor la încetarea focului şi a disperării civililor palestinieni după 30 de zile de război, informează AFP.
Ministrul iordanian de Externe Ayman Al-Safadi a subliniat că lumea arabă vorbeşte “pe o singură voce” pentru a pune capăt războiului din Gaza, după o întâlnire sâmbătă la Amman cu omologul său american Antony Blinken, căruia i s-au alăturat şefii diplomaţiilor din Egipt, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar.
Cu toate acestea, Blinken, care este aşteptat duminică la Ankara, a reiterat opoziţia fermă a Statelor Unite faţă de o încetare a focului, care “nu va face decât să menţină Hamas pe poziţii”.
Şeful diplomaţiei americane a repetat că ţara sa este în favoarea unor “pauze umanitare” pentru a livra ajutoare celor 2,4 milioane de locuitori din Fâşia Gaza, care sunt supuşi bombardamentelor de când Hamas a atacat Israelul la 7 octombrie, declanşând conflictul. De asemenea, Israelul le-a impus un “asediu total”, tăindu-le apa, electricitatea şi aprovizionarea cu alimente.
Ministerul Sănătăţii din Hamas a anunţat sâmbătă seara că cel puţin 30 de persoane au murit într-un bombardament – neconfirmat deocamdată de armata israeliană – împotriva unei tabere de refugiaţi, adăugând că majoritatea victimelor sunt copii şi femei.
Un jurnalist de la agenţia turcă Anadolu a declarat pentru AFP că locuinţa sa s-a prăbuşit parţial atunci când un atac aerian a lovit casa vecinilor săi din tabăra Maghazi, ucigând mai multe persoane, inclusiv doi dintre copiii săi.
“Puneţi-mi picioarele la loc”
De la începutul conflictului, în urmă cu aproape o lună, 9.488 de persoane, în principal civili, dintre care 3.900 de copii, au fost ucise de loviturile israeliene pe teritoriul palestinian de 362 km², potrivit ultimului bilanţ al victimelor, comunicat sâmbătă de guvernul Hamas, aflat la putere din 2007.
Sâmbătă, Hamas a declarat că unul dintre bombardamentele israeliene a lovit o şcoală a ONU unde se adăposteau persoane strămutate în tabăra de refugiaţi Jabaliya din nord, provocând moartea a 15 persoane.
“Bombele cădeau asupra noastră, oamenii au fost tăiaţi în bucăţi, toţi sunt morţi sau răniţi, vrem un tręve, vă rog, suntem epuizaţi”, a implorat Sajda Maarouf, refugiată într-o şcoală.
La spitalul Nasser din Khan Younes, în sudul teritoriului, “reataşaţi-mi picioarele”, ţipă Layan al-Baz, 13 ani, de fiecare dată când durerea o trezeşte pe patul de spital, cuprinsă de spaimă după ce a fost amputată. Potrivit mamei sale, Lamia al-Baz, în vârstă de 47 de ani, copilul a fost rănit săptămâna trecută într-un bombardament asupra cartierului al-Qarara, în care şi-a pierdut şi două fiice şi doi nepoţi.
Susţinuţi de bombardamente şi focuri de artilerie, soldaţii israelieni şi-au intensificat operaţiunile terestre în nordul Gaza, încercând să distrugă “centrul” Hamas din oraşul Gaza, potrivit armatei. Ei au suferit mai multe atacuri şi au ucis “zeci de terorişti”. În sud, ei au efectuat un “raid ţintit”, ucigând luptători inamici “care ieşeau dintr-un tunel”.
Hamas a afirmat că a vizat cu obuze un convoi militar israelian şi a provocat “pierderi inamicului”.
Cel puţin 29 de soldaţi israelieni au fost ucişi de la începutul operaţiunii terestre în Gaza, la 27 octombrie, potrivit armatei, iar ministrul Apărării Yoav Gallant a raportat “lupte dificile”, promiţând să îl “găsească” şi să îl “elimine” pe Yahya Sinouar, liderul Hamas, clasificat drept grup “terorist” de Israel, Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE).
Şeful Statului Major al Israelului, generalul Herzi Halevi, şi-a inspectat sâmbătă trupele din Gaza pentru prima dată de la începutul războiului.
“Nu mai dorm”
În Israel, unde sirenele de avertizare sună în mod regulat, cel puţin 1.400 de persoane au murit, potrivit autorităţilor, din 7 octombrie, majoritatea fiind civili ucişi în ziua atacului Hamas. Hamas deţine, de asemenea, 241 de ostatici, potrivit armatei.
“Dorm şi mănânc minimul de care am nevoie pentru a supravieţui”, a declarat pentru AFP Yoni Asher, 37 de ani, a cărui soţie şi două fiice au dispărut în timpul atacului Hamas de acum o lună.
Sarit Zehavi, mamă a trei copii şi locotenent-colonel în rezervă, se teme că Hezbollahul libanez, aliat al Hamas şi susţinut de Iran, se va infiltra “în oraşele şi kibuţurile din nordul Israelului pentru a ucide şi masacra”, aşa cum a făcut Hamas.
La frontiera israeliano-libaneză au loc zilnic schimburi de focuri. Din 7 octombrie, 72 de persoane au murit de partea libaneză, potrivit unui bilanţ al AFP, dintre care 54 de luptători Hezbollah. Şase soldaţi şi un civil au fost ucişi de partea israeliană.
Ergogan se desparte de Netanyahu
În decurs de patru săptămâni, bombardamentele israeliene au provocat distrugeri imense în Gaza – care se află sub blocadă israeliană din 2007 – şi, potrivit ONU, au dus la strămutarea a 1,5 milioane de persoane, care supravieţuiesc în condiţii foarte precare.
Potrivit unui oficial american, între 350.000 şi 400.000 de persoane se află încă în nord, unde se concentrează cele mai multe lupte. Dar bombardamentele israeliene nu cruţă nici sudul teritoriului.
Potrivit bilanţului ONU de sâmbătă, doar 450 de camioane cu ajutoare umanitare au trecut prin terminalul Rafah (sud), la graniţa cu Egiptul, din 21 octombrie.
Câteva sute de răniţi străini şi persoane cu dublă cetăţenie au putut părăsi Gaza către Egipt începând cu 1 noiembrie, tot prin Rafah, dar guvernul Hamas a decis sâmbătă să suspende aceste evacuări din cauza refuzului Israelului de a permite palestinienilor răniţi să plece.
“Niciun deţinător de paşaport străin nu va fi autorizat să plece până când răniţii care trebuie evacuaţi din spitalele din nordul Fâşiei Gaza nu vor putea fi transportaţi la terminalul Rafah”, a declarat pentru AFP un oficial al punctului de trecere.
În Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat de Israel din 1967, peste 140 de palestinieni au fost ucişi de soldaţi sau colonişti israelieni începând din 7 octombrie, potrivit Autorităţii Palestiniene. Atacurile condamnate de ONU şi UE.
În faţa refuzului Israelului de a accepta o încetare a focului, Turcia a anunţat sâmbătă că îşi recheamă ambasadorul în Israel pentru consultări.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat, de asemenea, că întrerupe orice contact cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, despre care a spus că “nu mai este cineva cu care putem vorbi”.
UPDATE 5 noiembrie, ora 9:50
Mai mult de 30 de persoane au fost ucise şi aproximativ o sută rănite într-un bombardament israelian sâmbătă seara împotriva taberei de refugiaţi Maghazi din centrul Fâşiei Gaza, a anunţat Ministerul Sănătăţii din Hamas.
“Peste 30 de martiri au sosit la Spitalul Martirilor Al-Aqsa din Deir Al-Balah după masacrul comis de ocupaţie în tabăra Maghazi din centrul Fâşiei Gaza”, a declarat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Ashraf Al-Qudra.
Majoritatea victimelor “sunt copii şi femei”, a adăugat ministerul, afirmând că locuinţele au fost vizate direct.
Un jurnalist de la agenţia turcă Anadolu a declarat pentru AFP că locuinţa sa s-a prăbuşit parţial atunci când un atac aerian a lovit casa vecinilor săi din tabăra Maghazi, ucigând mai multe persoane, inclusiv doi dintre copiii săi.
“O lovitură aeriană israeliană a vizat casa vecinilor mei din tabăra Maghazi, casa de alături s-a prăbuşit parţial, iar fiii mei Ahmed, 13 ani, şi Qais, 4 ani, precum şi fratele meu au căzut ca martiri, în timp ce soţia mea, mama mea şi doi dintre copiii mei au fost răniţi”, a declarat Muhammad Alaloul, 37 de ani, pentru AFP.
Întrebat, un purtător de cuvânt al armatei israeliene a declarat că verifică dacă forţele israeliene operează în zona taberei Baghazi.
Vineri, armata israeliană a recunoscut că a lovit o ambulanţă în faţa hŕ’pitalului al-Shifa, susţinând că aceasta era “folosită” de Hamas. Bombardamentul a provocat moartea a 15 persoane şi rănirea a 60, potrivit Ministerului Sănătăţii din Hamas.
Sâmbătă, potrivit Hamas, unul dintre bombardamentele israeliene a lovit o şcoală a ONU unde se adăposteau palestinieni strămutaţi în tabăra de refugiaţi Jabaliya, ucigând 15 persoane. Vineri seara, Hamas a raportat, de asemenea, un atac asupra unei şcoli care fusese transformată într-un adăpost improvizat pentru persoanele strămutate în nordul Fâşiei Gaza, soldat cu 20 de morţi şi zeci de răniţi.
Potrivit unui bilanţ publicat sâmbătă de guvernul Hamas, 9.488 de persoane, în principal civili, inclusiv 3.900 de copii, au fost ucise de lovituri israeliene în Fâşia Gaza de la începutul conflictului declanşat de atacul mişcării islamiste palestiniene Hamas pe teritoriul israelian la 7 octombrie.
În Israel, cel puţin 1.400 de persoane au fost ucise de la 7 octombrie, potrivit autorităţilor, majoritatea fiind civili masacraţi în ziua atacului Hamas. Hamas deţine, de asemenea, 241 de ostatici, potrivit armatei.
UPDATE 5 noiembrie, ora 9:30
Forţele de Apărare ale Israelului afirmă că, de la începutul ofensivei terestre în Fâşia Gaza, în urmă cu o săptămână, a lovit peste 2.500 de ţinte pe teren, aerian şi naval.
În cursul nopţii, potrivit IDF, trupele au continuat luptele cu Hamas în nordul Fâşiei Gaza.
Forţele terestre au direcţionat, de asemenea, avioanele pentru a lovi infrastructura Hamas, locurile de depozitare a armelor, posturile de observare şi centrele de comandă.
IDF nu oferă imediat noi informaţii privind posibilele victime în rândul forţelor israeliene, scrie The Times of Israel.
UPDATE 5 noiembrie, ora 07:55 – Trudeau discută cu Netanyahu: apel pentru eliberarea ostaticilor și ajutor umanitar în Gaza
Prim-ministrul canadian Justin Trudeau şi-a exprimat sprijinul pentru dreptul Israelului de a se apăra în războiul său împotriva Hamas, sâmbătă, când a discutat cu omologul său israelian Benjamin Netanyahu, informează CNN, citat de news.ro.
Trudeau a cerut, de asemenea, eliberarea imediată a ostaticilor deţinuţi de Hamas şi a subliniat necesitatea de a oferi ajutor umanitar celor din Gaza, potrivit unui comunicat al biroului său.
UPDATE 5 noiembrie, ora 07:30 – Obama nu ezită să aducă acuze și Israelului: ‘Ocupaţia şi ceea ce li se întâmplă palestinienilor este insuportabil’
Fostul preşedinte american Barack Obama condamnă atacurile din 7 octombrie ale Hamas împotriva Israelului, îndemnând în acelaşi timp oamenii să “ia în considerare întregul adevăr”, informează The Times of Israel, citat de news.ro.
“Dacă există vreo şansă de a putea acţiona constructiv, de a face ceva, va fi nevoie de o recunoaştere a complexităţii”, spune Obama în cadrul unei dezbateri găzduite de podcastul Pod Save America, realizat de foşti membri ai administraţiei sale.
UPDATE 5 noiembrie, ora 06:40 – În ciuda atacului de sâmbătă, IDF confirmă redeschiderea rutei de evacuare din Gaza
Forţele de apărare israeliene (IDF) au declarat că vor permite populaţiei din Gaza să se deplaseze duminică pe anumite străzi, în ciuda faptului că trupele sale au fost atacate sâmbătă în timp ce încercau să asigure un coridor sigur pentru civili, relatează CNN, citat de news.ro.
Principala rută de evacuare va fi strada Salah Al-Deen, între orele 10.00 şi 14.00, potrivit lui Avichay Adraee, purtătorul de cuvânt al FDI pentru presa arabă.
UPDATE 5 noiembrie, ora 05:30 – Joe Biden vede un progres semnificativ în direcția unei pauze umanitare în Gaza
Preşedintele american Joe Biden a semnalat sâmbătă progrese în obţinerea unei “pauze umanitare” cerute de Washington în luptele dintre Israel şi Hamas la Gaza, pauză menită să ajute la protejarea civililor şi la transportarea de mai mult ajutor către Fâşia Gazaasediată, relatează AFP, citat de Agerpres.
Întrebat dacă au existat progrese pe acest subiect, Joe Biden a răspuns “da”, în timp ce ieşea dintr-o biserică din Delaware, înainte de a se urca în vehiculul său, chiar dacă bombardamentele aeriene israeliene împotriva teritoriului palestinian controlat de Hamas continuă.
UPDATE 5 noiembrie, ora 04:55 – Liderii arabi fac presiuni asupra SUA pentru încetarea focului în Gaza după exploziile din școli
Liderii arabi au făcut presiuni publice sâmbătă asupra secretarului de stat american Antony Blinken pentru a asigura o încetare imediată a focului în Gaza, la câteva ore după ce palestinienii au declarat că un atac aerian israelian a ucis cel puțin 15 persoane într-o școală administrată de ONU.
Într-o rară manifestare deschisă a dezacordului, înaltul diplomat american a ripostat, în timp ce se afla alături de omologii săi iordanian și egiptean la o conferință de presă, spunând că o încetare a focului ar permite doar militanților Hamas să se regrupeze, scrie Reuters.
UPDATE 5 noiembrie, ora 02:00 – ‘Puneţi-mi picioarele la loc!’ / ‘Unde este piciorul meu?’ – Infernul copiilor amputați în Gaza devastată de război
“Puneţi-mi picioarele la loc”, strigă Layan al-Baz, 13 ani, de fiecare dată când durerea o trezeşte pe patul de spital, cuprinsă de teamă după ce a fost amputată. Copila, văzută de reporterii AFP la spitalul Nasser din Khan Younès, în sudul Fâşiei Gaza, refuză să se imagineze cu proteze, chiar dacă i s-ar putea monta într-un teritoriu unde lipsesc cele mai elementare mijloace de supravieţuire, scrie news.ro.
“Nu vreau proteze, vreau să-mi reataşeze picioarele, ei pot face asta”, protestează Layan pe patul ei din secţia de pediatrie. De fiecare dată când deschide ochii, pe măsură ce efectul sedativului dispare, îşi vede cioturile acoperite de bandaje.
