• Sun. May 19th, 2024

Cancandb.ro

Stiri pe Bune!

BNR dă alerta: Explozia ratelor și a prețurilor va duce la prăbușirea consumului și a economiei

May 23, 2023

Ratele mărite ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, precum şi evoluţiile de pe piaţa muncii şi incertitudinea generată de prelungirea războiului din Ucraina vor determina încetinirea creşterii consumului privat, principalul determinant al avansului PIB, atenţionează BNR, conform ZF.

Aceste influenţe vor fi doar parţial compensate ca impact de refacerea puterii de cumpărare a populaţiei, odată cu scăderea ratei inflaţiei.

„S-a observat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, însă în condiţiile încetinirii creşterii acestuia, mai ales în 2024, pe fondul ratelor mărite ale dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, al evoluţiilor de pe piaţa muncii şi al incertitudinii generate de prelungirea războiului din Ucraina, compensate doar parţial ca impact de refacerea puterii de cumpărare a populaţiei, odată cu scăderea ratei inflaţiei“, susţine BNR în minuta aferentă şedinţei de politică monetară din 10 mai.

În anul 2022, BNR a majorat dobânda-cheie de 8 ori, până la 6,75%, de la 1,75% la finalul anului 2021, în condiţiile în care inflaţia a depăşit 16%, maximul ultimelor două decenii. În ianuarie 2023, BNR a mai operat o creştere a dobânzii-cheie, până la 7%, pentru ca în lunile februarie, aprilie şi mai să menţină rata-cheie la 7%.

Pe măsură ce BNR a majorat rata-cheie, şi băncile comerciale au dus dobânzile în sus. Din cauza creşterii dobânzilor şi creditarea a încetinit.

BNR susţine că a observat că „dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a încetinit şi mai evident descreşterea în martie, reducându-se doar marginal faţă de luna anterioară, la 10,2%, în condiţiile în care noua scădere moderată de ritm consemnată de componenta în lei, inclusiv pe fondul reducerii aportului programelor guvernamentale de sprijin, a fost acompaniată de accentuarea uşoară a trendului ascendent al variaţiei deosebit de înalte a creditului în valută.“

 

Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să descrească relativ alert, ajungând la 67,8% în martie, de la 68,3% în februarie.

 

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii boardului BNR au arătat că, în contextul inflaţiei şi al costurilor încă ridicate, precum şi pe fondul conduitei politicii monetare şi al consolidării fiscale, creşterea economică este aşteptată să decelereze în 2023 şi în 2024, dar mai modest pe ansamblul perioadei decât s-a anticipat anterior, în condiţiile evoluţiei robuste din semestrul II 2022 şi ale accelerării atragerii de fonduri europene, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU.

 

„Perspectiva face probabilă o restrângere relativ mai lentă a excedentului de cerere agregată şi de la un nivel peste aşteptări atins în trimestrul IV 2022, implicând închiderea acestuia la finele orizontului prognozei, cu o întârziere de trei trimestre faţă de proiecţia precedentă.“

 

BNR mai consideră că la creşterea economică va continua să contribuie consistent şi formarea brută de capital fix, a cărei dinamică este aşteptată să scadă semnificativ în 2023 şi să crească uşor în 2024, dar să rămână deosebit de înaltă din perspectivă istorică, în condiţiile atragerii unui volum însemnat de fonduri europene, într-un mediu intern şi extern marcat însă de incertitudini şi costuri încă ridicate, precum şi de condiţii financiare înăsprite.

 

În acelaşi timp, din partea exportului net este posibil un impact economic neutru în anul curent, însă unul uşor contracţionist în 2024, au apreciat membrii Consiliului BNR, evidenţiind scăderea relativ mai temperată de dinamică anticipată a fi consemnată de volumul exporturilor de bunuri şi servicii în 2023, precum şi probabila reaccelerare ceva mai vizibilă a creşterii volumului importurilor în anul viitor, în corelaţie cu dinamica absorbţiei interne şi cu evoluţia cererii externe.

 

Prin urmare, deficitul de cont curent, exprimat ca pondere în PIB, va înregistra probabil o corecţie apreciabilă în anul 2023, inclusiv pe fondul ameliorării raportului de schimb şi a soldului balanţei veniturilor primare, însă se va reduce doar uşor în 2024, menţinându-se astfel mult deasupra standardelor europene, au atenţionat membrii boardului BNR.

 

„S-a susţinut în acest context necesitatea ajustării consistente, printr-un mix de politici, a deficitului de cont curent şi a celui bugetar, care, prin dimensiunea şi îngemănarea lor, reprezintă vulnerabilităţi majore şi induc riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice.“

 

Referitor la perspectiva apropiată, membrii CA al BNR au convenit ca fiind probabilă o încetinire modestă a creşterii economiei pe ansamblul primului trimestru şi a celui de-al doilea trimestru din 2023, după avansul constant peste aşteptări al PIB din trimestrele precedente, ceea ce implică o restrângere mai moderată a excedentului de cerere agregată în acest interval decât s-a anticipat în februarie 2023 şi de la un nivel relativ mai ridicat, precum şi o decelerare uşoară a creşterii anuale a PIB în primele trei luni ale anului curent faţă de perioada similară din 2022.

 

În acelaşi timp, boardul BNR a evidenţiat incertitudinile şi riscurile însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generate de prelungirea războiului din Ucraina, precum şi de cele decurgând din turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, ce ar putea exercita efecte adverse pe plan intern în principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate şi a costurilor de finanţare în Europa Centrală şi de Est, au subliniat membrii Consiliului.

 

Inclusiv din această perspectivă, membri boardului BNR au reiterat importanţa atragerii fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan mondial.

 

Incertitudini şi riscuri crescute sunt însă asociate conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evocând posibile demersuri pentru continuarea consolidării bugetare corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar şi caracteristicile recente ale execuţiei bugetare, precum şi potenţiale majorări suplimentare de cheltuieli bugetare efectuate în actuala conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global.

 

Pe piaţa muncii, BNR susţine că a observat că salariul mediu brut nominal şi-a accelerat ceva mai pronunţat creşterea anuală de două cifre în primele două luni din 2023, inclusiv ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie şi a celui din construcţii, iar costul unitar cu forţa de muncă din industrie a continuat să-şi mărească dinamica anuală deosebit de înaltă.

 

BNR anticipează o creştere a presiunilor asupra salariilor în mediul privat de natură să mărească peste aşteptări costurile unitare cu forţa de muncă, având în vedere inclusiv deficienţele structurale ale pieţei, dar şi eventuale majorări suplimentare acordate în sectorul bugetar.

 

„S-a apreciat că evoluţiile fac posibilă o întrerupere a tendinţei de atenuare a gradului de tensionare a pieţei muncii din precedentele două trimestre, precum şi o creştere a presiunilor asupra salariilor în mediul privat de natură să mărească peste aşteptări costurile unitare cu forţa de muncă, având în vedere inclusiv deficienţele structurale ale pieţei, dar şi eventuale majorări suplimentare acordate în sectorul bugetar. Este totuşi de aşteptat ca, în unele domenii, creşterile să fie moderate de constrângeri la nivelul firmelor venite din costurile mari şi din condiţiile financiare înăsprite, dar şi de slăbirea cererii pe plan intern şi extern, precum şi de perspectiva unei dezinflaţii relativ alerte în acest an“, au susţinut unii membri ai Consiliului.

 

Totodată, BNR anticipează că sistarea în viitor a măsurilor de sprijin guvernamental, precum şi nevoia de tehnologizare, ar putea conduce, în contextul costurilor ridicate, la noi restructurări sau falimente de firme, iar efecte tot mai pregnante asupra pieţei muncii vor exercita probabil şi extinderea automatizării şi digitalizării, dar şi recursul în creştere la angajaţi extracomunitari.

 

În discuţiile privind condiţiile financiare, membri boardului BNR au evidenţiat relativa încetinire a mişcării descendente a principalelor cotaţii ale pieţei monetare interbancare din luna aprilie şi poziţionarea acestora faţă de rata dobânzii de politică monetară, precum şi micile oscilaţii înregistrate de randamentele titlurilor de stat ñ relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune ñ, sub influenţa revizuirilor succesive ale aşteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul turbulenţelor din sistemul bancar.

 

Legat de evoluţia cursului valutar BNR a remarcat că rata de schimb leu/euro s-a menţinut în aprilie la valori uşor inferioare celor prevalente în semestrul I 2022, pe fondul atractivităţii relative ridicate a plasamentelor în lei, dar şi al soldului ameliorat al schimburilor comerciale cu exteriorul, context în care moneda naţională s-a apreciat semnificativ faţă de dolarul SUA, dată fiind reluarea tendinţei de slăbire a acestuia în raport cu euro.

 

BNR atenţionează însă că riscuri la adresa evoluţiei cursului de schimb al leului continuă totuşi să vină din dimensiunea considerabilă a dezechilibrului extern, precum şi din creşterea incertitudinilor asociate consolidării bugetare în actuala conjunctură economică şi socială. „S-a convenit, însă, că în perspectivă apropiată vor rămâne probabil prevalente influenţele de sens opus decurgând din diferenţialul ratelor dobânzilor interne, inclusiv în contextul expectaţiilor privind deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, precum şi al percepţiei general favorabile asupra riscului asociat pieţelor financiare din regiune.“

 

În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului de administraţie al BNR au remarcat că noile evaluări reconfirmă perspectiva inflaţiei evidenţiată în prognoza din februarie, indicând scăderea pe mai departe a ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie aproape similară celei anticipate anterior.

 

Prin urmare, rata anuală a inflaţiei va coborî probabil la nivelul de o cifră în următorul trimestru şi la 7,1% în decembrie 2023, faţă de 7% în proiecţia precedentă, iar apoi se va reduce la 4,2% în decembrie 2024, la fel ca în prognoza anterioară, şi la 3,9% în martie 2025, rămânând uşor deasupra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei.

 

„S-a observat că descreşterea ratei anuale a inflaţiei va fi antrenată în continuare de factori pe partea ofertei, al căror impact dezinflaţionist este aşteptat să crească progresiv în următoarele trimestre şi să afecteze puternic evoluţia componentelor exogene ale IPC, dar şi dinamica inflaţiei de bază într-o oarecare măsură. Principalele influenţe sunt anticipate să decurgă din efecte de bază dezinflaţioniste şi din corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri inclusiv ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul detensionării pieţelor en-gros, precum şi din ameliorarea considerabilă a funcţionării lanţurilor globale de producţie şi aprovizionare, cărora li se alătură impactul prezumat al actualei configuraţii a schemelor de plafonare a preţurilor la energie“, mai explică BNR.
sursa:stiripesurse

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *