• Sun. Jan 29th, 2023

Cancandb.ro

Stiri pe Bune!

Se știe deja! 2023 va fi un an negru pentru românii cu credite: dobânzile vor exploda, creditarea va încetini

Jan 6, 2023
0 0
Read Time:5 Minute, 53 Second

Creditarea, mai ales pe componenta în lei, ar putea să încetinească în 2023, în condiţiile în care dobânzile vor mai creşte. BNR poate opera noi majorări ale dobânzii-cheie de la 6,75%, cu cât a închis anul 2022, dacă inflaţia urcă la un nivel ridicat.

Creditul privat, cea mai importantă sursă de finanţare a economiei reale, care a înregistrat o revigorare în 2022, avansând cu un ritm mediu de circa 16% în primele 10 luni de anul trecut (peste viteza din 2021), ar putea să încetinească în 2023, în condiţiile în care dobânzile vor creşte, relatează ZF.

Dar, creditarea ar putea fi ajutată de continuarea programelor guvernamentale IMM Invest pen­tru creditarea corporate şi Noua casă pentru ipotecare sau a altor programe. Pe palierul creditelor în lei, împrumuturile pentru populaţie în lei ar putea să nu fie nici în 2023 motorul principal, ca şi în ultimii doi ani, viteza de creştere fiind mai mare pe palierul creditelor corporate în lei. Pe de altă parte, creditele în valută, cu dobânzi mai mici decât la finanţările în lei, ar putea să fie mai atrac­tive pentru firme.

Companiile au început să redescopere în lunile de vară şi de toamnă din 2022 împrumuturile în valută, mai ieftine, odată cu creşterea dobânzilor la lei spre 10%, triple faţă de valută, ritmul anual de creştere al creditelor corporate în valută ajungând în octombrie 2022 la circa 36% faţă de octombrie 2021, viteză dublă faţă de cea de la începutul anului, dar dublă şi faţă de viteza creditelor corporate în lei. BNR poate continua să majoreze în 2023 do­bânda-cheie, de la 6,75% cu cât a închis anul 2022, dacă inflaţia rămâne la un nivel ridicat şi în 2023, nivelul prognozat de BNR pentru rata inflaţiei fiind de 11,2% pentru 2023, faţă de rata de 16,3% estimată pentru 2022.

Sistemul bancar va rămâne pe profit în 2023, iar câştigul poate să fie consistent

Câştigul la nivelul sistemului bancar local ar putea să rămână la un nivel ridicat şi în 2023, după ce în 2022 a atins un nivel record în condiţiile creşterii economiei şi nivelului ridicat al dobânzilor. Întregul sistem bancar românesc, format din 34 de bănci, a înregistrat în primele nouă luni din 2022 un profit net record de peste 7,6 mld. lei, în creştere cu circa 20% faţă de câştigul din 9 luni/2021, conform datelor BNR. Acesta a fost cel mai bun câştig din intervalul de 9 luni din ultimii ani pentru bănci, după ce în 9 luni/2021 câştigul preliminar a fost de 6,4 mld. lei. În acest ritm, băncile pot ajunge la final de 2022 la un nou câştig istoric, de peste 9 mld. lei, însă rămâne de văzut ce ajustări pot să apară din cauza expunerii mari a băncilor pe titluri de stat. Dobânzile încasate de bănci la credite reprezintă principala sursă de câştig pentru bănci. În a doua jumătate a anului 2022 dobânzile la lei au sprintat puternic, în condiţiile în care şi inflaţia a explodat, depăşind în toamnă 16%.

Consolidarea sistemului bancar continuă, numărul băncilor urmând să scadă

Numărul băncilor prezente în sistemul bancar românesc ar urma să scadă în 2023, de la 34 câte au fost în 2022. Banca Românească nu se va mai regăsi în statistici după finalizarea fuziunii prin absorbţie cu EximBank. BNR a aprobat pe finalul anului 2022 dosarul final de fuziune prin absorbţie a Băncii Româneşti de către Eximbank, iar până pe 31 decembrie trebuia să fie îndeplinite toate formalităţile juridice de înregistrare. Totodată, Vista Bank (fosta Marfin), controlată de grupul grec Vardinogiannis, a finalizat fuziunea cu Crédit Agricole România, după derularea planului de integrare. Vista Bank a finalizat în septembrie 2021 achiziţia Crédit Agricole România tranzacţie anunţată la începutul anului 2021, după obţinerea tuturor aprobărilor necesare din partea BNR şi a Consiliului Concurenţei. Şi integrarea Idea Bank în Grupul Banca Transilvania s-a finalizat în 2022, Gabriela Nistor, fost director general adjunct la Banca Transilvania, cu responsabilităţi în aria de retail şi reţea, devenind noul director general al Idea Bank, cumpărată de BT.

Idea Bank rămâne o entitate de sine stătătoare, axată pe digitalizare, aparţinând Băncii Transilvania.

Consolidarea sistemului bancar autohton se poate manifesta în continuare în condiţiile în care mai există bănci, în special cele cu o cotă de piaţă de sub 1%, care îşi caută cumpărători, costurile pentru menţinerea pe piaţă fiind mari.

Restructurarea şi digitalizarea băncilor merge mai departe

Restructurarea sistemului bancar ar putea să continue în perspectivă, având în vedere şi contextul tensionat, cu război la graniţă, criză energetică şi perspectiva încetinirii economiei, băncile urmând să mizeze mai mult pe digitalizare. Pandemia de COVID-19, care a marcat puternic anii 2020 şi 2021, a determinat o creştere accentuată a operaţiunilor digitale, intensificând tendinţa de închidere a sucursalelor bancare. În 2022, ritmul restructurării în bănci a încetinit, în timp ce profiturile au atins niveluri record. Un număr de doar 88 de sucursale şi agenţii bancare s-au închis în ultimul an, în timp ce numărul angajaţilor a fost după 9 luni/2022 mai mare cu 82 faţă de situaţia de la sfârşitul primelor 9 luni din 2021.

Presiunea creditelor neperformante ar putea să reapară

Rata medie a creditelor neperformante (NPL – non-performing loans) în sistemul bancar românesc ar putea să revină pe creştere în 2023. În noul context economic caracterizat de creşterea inflaţiei, de încetinirea economiei şi creşterea ratelor bancare† pot să se înmulţească insolvenţele şi disponibilizările, cu impact asupra creşterii ratei de neperformanţă în perspectivă. Probleme pot apărea dacă unii debitori – persoane fizice sau companii – afectaţi de impactul economic negativ al inflaţiei, de creşterea puternică a preţurilor şi a ratelor bancare, nu reuşesc să reia plata creditelor. În 2022 rata NPL a rămas la niveluri scăzute, oscilând pe parcursul anului între 2,8% şi 3,4% din total credite După primele 9 luni din 2022 rata NPL coborâse sub pragul de 3% din total împrumuturi, ajungând în septembrie la 2,82%, cel mai scăzut nivel din acest an, dar şi din ultimul deceniu, potrivit datelor BNR. Comparativ în decembrie 2021 rata NPL era de 3,35%, iar în decembrie 2020, de 3,83%.

5 întrebări pentru anul 2023:

Când va fi punctul de inflexiune de la care creşterea dobânzilor va începe să frâneze creşterea veniturilor şi a profiturilor băncilor ca urmare a ajustării cererii de credite noi? Cât pot să întindă băncile coarda cu dobânzile mari?

Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele populaţiei în lei contractate înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele firmelor în lei, va reveni peste 8%? Indicele de referinţă pentru creditele noi retail în lei IRCC, care a înlocuit ROBOR în contractele noi de credit din mai 2019, va continua să rămână sub nivelul ROBOR la 3 luni? Rata creditelor neperformante, care a coborât sub 3%, ar putea să inverseze trendul descendent din ultimii ani şi să revină pe creştere? Raportul între creditele acordate şi depozitele atrase de la clienţi va rămâne sub 80%? Va creşte în continuare nivelul de digitalizare în bankingul local?

sursa:stiripesurse
Happy
Happy
0 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
0 %
Sleepy
Sleepy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
0 %

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *