Germania se orientează spre Beijing. Vizita lui Scholz în China a însemnat revenirea la linia pragmatică a lui Merkel

Două evenimente de la sfârșitul săptămânii trecute au caracterizat concret situația din politica externă a Germaniei cu vectorii săi multidirecționali. În timp ce cancelarul federal, Olaf Scholz, a pornit spre China, însoțit de o delegație de cercuri de afaceri, ministrul federal Annalena Baerbock a ținut la Munster o întâlnire a miniștrilor de externe ai G7. Vizita lui Scholz este prima vizită a unui lider occidental în China – după restricțiile impuse de pandemia de coronavirus.

Mass-media germană remarcă mai ales faptul că, organizând o călătorie în China, Scholz merge pe urmele predecesoarei sale, Angela Merkel, care, după ce stătuse în fotoliul de cancelar șase luni de zile, în 2006 a plecat la Beijing, însoțită tot de o delegație de oameni de afaceri. Și de această dată între companiile germane s-a pornit o competiție pentru a ocupa un loc în delegația guvernamentală. Dintre sute de doritori au fost aleși 12 dintre cei mai demni – între aceștia se numără concernele auto Volkswagen și BMW, producătorii chimici și farmaceutici Wacker, BASF, Merck, Bayer AG și BioNTech SE, producătorii de echipamente energetice Siemens și Geo Clima Design, banca Deutsche Bank, care are în China fabrici pentru producția de îmbrăcăminte sport și încălțăminte Adidas, concernul pentru hrană pentru copii Hipp Holding, relatează Nezavisimaia Gazeta.

Comparând 2006 și 2022, se poate afirma că pe primul loc s-au aflat din nou probleme ale dezvoltării relațiilor economice. Faptul că la Munster Baerbock “cea verde” făcea apel la lupta împotriva autocraților, probabil nu a făcut nicio impresie asupra cancelarului. Încă înainte de vizită, într-un interviu acordat publicației “Frankfurter Allgemeinen Zeitung”, Scholz s-a pronunțat împotriva celor care îi cereau “îndepărtarea legăturilor economice și comerciale cu China”. După cum a subliniat cancelarul, “noi căutăm oportunități de cooperare acolo unde acest lucru este posibil.” Este adevărat, el s-a pronunțat pentru schimbarea dependenței unilaterale de Beijing, existente într-o serie de zone industriale. Dar ele există însă, notează agenția germană de știri n-tv, și este puțin probabil să se reușească corectarea lor. De aceea publicația subliniază că “eliminarea dependenței periculoase (de R.P. Chineză – n. “Nezavisimaia Gazeta”) puțin probabil să fie posibilă”.

Potrivit Institutului de economie germană, această dependență se manifestă în deficitul Germaniei în comerțul cu China, care deja în prima jumătate a anului 2022 a ajuns la 40 de miliarde de euro. Pentru comparație: în 2019 acesta a fost de 14 miliarde. Deosebit de critică a devenit dependența de elementele fără de care este imposibil să se producă, de exemplu, motoare electrice și module solare pentru centrale electrice. Germania primește și turbine eoliene din China, unde se află zece dintre cei 15 producători mondiali de acest tip de aparate.

Firmele germane investesc activ capitaluri în China: suma acestor capitaluri a ajuns în prima jumătate a anului 2022 la zece miliarde de euro. Volumul investițiilor chineze s-a ridicat anul trecut la 1,2 miliarde de euro. Ultima investiție chineză majoră este legată de achiziționarea unei părți din portul Hamburg. Scholz a susținut activ aceeastă tranzacție, în ciuda criticilor atât din partea opoziției, cât și a colegilor săi din rândul “Verzilor” și liberalilor din coaliția guvernamentală, și chiar a dintre liderii străini, precum președintele francez, Emmanuel Macron.

După cât se pare, după exemplul predecesoarei sale, Scholz s-a hotărât să nu participe la boicotul organizat tehnologiilor chineze de SUA, în special în ceea ce privește construcția rețelelor de telecomunicații G5. În Germania acest lucru îl face compania chinezească Huawei, deși serviciile speciale americane îi  recomandă insistent lui Scholz să nu facă acest lucru.

În afară de problemele pur economice, Scholz a discutat cu liderul chinez Xi Jinping situația internațională. După cum transmite n-tv, cancelarul l-a avertizat pe președintele chinez în legătură cu ocuparea Taiwanului. Și, desigur, a încercat să obțină de la el promisiunea să influențeze Rusia pentru a o determina să renunțe la “obiectivele expansioniste” în ceea ce privește Ucraina.

Comparând cu dezbaterile de două zile de la Munster, care a fost consacrate în totalitate discutării conflictului ruso-ucrainean și înăbușirii protestelor din Iran, progresul evident în extinderea cooperării economice cu China demonstrează succesul liniei pragmatice a lui Scholz.

Potrivit revistei ” Spiegel”, în Germania este considerat un succes al lui Scholz declarația liderului chinez referitoare la inadmisibilitatea desfășurării unui război atomic în lume, inclusiv în Eurasia. Se susține că de la începutul operațiunii militare speciale ruse în Ucraina, Beijingul nu s-a exprimat niciodată atât de clar. De aceea revista găsește în declarația liderului chinez o “linie roșie” pentru Vladimir Putin, cu toată “înțelegerea nemărginită” pe care R.P.Chineză o exprimă cu privire la operațiunea militară specială.

Spre deosebire de ministrul său de externe, Scholz s-a arătat în timpul vizitei efectuate în China ca un mai mare pragmatic și un politician lipsit de prejudecăți ideologice. Tocmai de aceea experții sunt de părere că Beijingul devine un înlocuitor, cel puțin pentru cancelar, a fostei orientări germane spre Moscova.

Însă după părerea mass-media germană, Scholz dă puțină ascultare opiniilor altor politicieni și nu ajută suficient Ucraina în ceea ce privește furnizarea de armament greu german. În curând, Scholz va împlini un an de când a fost ales cancelar și, în tot acest timp, notează “Spiegel”, trebuie să audă adesea că aproape tot ceea ce face este greșit.

preluare Rador
sursa:stiripesurse

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *