În susținerea lor procurorii spun „înlăturarea termenului special de prescripție, ca urmare a Deciziei nr. 358/2022 a CCR este de natură să creeze un risc sistemic de impunitate la nivel național și nu doar pentru infracțiunile de corupție și spălarea banilor, ci a tuturor infracțiunilor cu excepția celor imprescriptibile. (…)

Menționăm că această înlăturare a termenului special de prescripție nu reprezintă voința legiuitorului constutuant sau delegat ( de altfel legiuitorul delegat a acționat imediat după pronunțarea deciziei CCR și anterior publicării ei), ci ar putea fi consecința a Decizie CCR, instituție aflată în afara sistemului judiciar, ai cărei membrii sunt numiți în proporție de 2/3 de puterea legislativă și 1/3 de președintele țării”. Astfel că procurorii cer CJUE să lămurească mai multe chestiuni: „1. Art.325 TFUE,

Decizia 2006/928 și art.49 alin.(1) teza a IIIa CFR (principiul retroactivității legii penale mai favorabile) trebuie interpretate în sensul că nu se opun lăsării neaplicate a unei reguli naționale ( decizie CCR și ICJJ care doar a interpretat decizia CCR retroactiv privind inexistența cazurilor de întrerupere a cursului prescripției, dacă aplicarea acestei reguli este de natură să conducă la un risc sistemic de impunitate în cazuri de fraudă împotriva intereselor financiare ale Uniunii și de corupție?

2. Art 365 TFUE, decizia 2006/928 și art 49 alin 1 teza a III-a CFR (principiul retroactivității legii penale mai favorabile) trebuie interpretate în sensul că nu se opun lăsării neaplicate a unei reguli retroactive privind inexistența cazurilor de întrerupere a cursului de prescripție, dacă aceasta regulă rezultă din jurisprundeța Curții Constituționale și a ICCJ care a interpretat Decizia CCR și nu din voința legiuitorului și dacă aplicarea acestei reguli este de natură să conducă la un risc sistemic de impunitate în cazuri de fraudă îmoptriva intereselor financiare ale Uniunii și de corupție?

3. Art.325 TFUE, Decizia 2006/928 și art.49 alin. (1) teza a IIIa CFR (principiul retroactivității legii penale mai favorabile) trebuie interpretate în sensul că nu se opun lăsării neaplicare a unei reguli retroactive privind inexistența cazurilor de întrerupere a cursului de prescripție dacă această regulă rezultă din jurisprundeța Curții Constituționale contrară jurisprudenței constante a instanței supreme ( care interpreta legea in sensul existenței cazurilor de întrerupere și în conformitate cu o jurisprundența anterioară a Curții Constituționale și care prin Decizia nr 67/2022 doar a interpretat Decizia CCR) dacă aplicarea acestei reguli este de natură să conducă la un risc sistemic de impunitate în cazuri de fraudă împotriva intereselor financiare ale Uniunii și de corupție? “ au întrebat procurorii DNA. Rămâne de văzut ce va răspunde CJUE și de altfel cum se va aplica apoi decizia Înaltei Curți în România.

Sursa:evz